Ce m-a mirat a fost tonul admirativ a lucrarii fata de Hannibal si cartaginezi, cam 70% din lucrare fiind dedicata analizei actiunilor cartaginezilor si generalului lor stralucit. Romanilor si prezentarii generalilor sai istoricul le-a dedicat mult mai putin spatiu, in general criticandu-i pentru ingamfarea si incompetenta de care au dat dovada la inceputul campaniei, care a dus la infrangeri devastatoare.
Pana la urma Hannibal a pierdut totusi cel de-al doilea razboi punic, infrangere ce s-a dovedit a fi devastatoare pentru iubita sa cetate. 55 de ani mai tarziu dupa terminarea celui de-al doilea razboi punic, Cartagina era distrusa de romani, iar provinciile sale - anexate la Imperiul Roman. Ruinele cetatii feniciene sunt vizibile si astazi la 16 km de orasul Tunis.
De ce a ramas Hannibal atat de popular ca figura istorica, desi reprezinta esecul, iar istoria ii iubeste pe invingatori? Probabil datorita semnificatiei majore pentru romani, datorita faptului ca la un moment dat Hannibal a reprezentat un pericol de exterminare al Romei. Romanii au supravietuit, devenind cultura dominanta dupa caderea Cartaginei, si au varsat multa cerneala in analiza acestui eveniment si a persoanei care le-a cauzat atata anxietate. Si au ajuns la concluzia ca doar o persoana de mare valoare ar fi fost capabila sa le faca sa sufere atat de intens, si ca au avut si ceva sansa de partea lor cans l-au invins.
Hannibal are parte si de unul dintre cele mai bune jocuri de razboi, unul dintre primele titluri "card driven game -CDG" - Hannibal:Rome vs Carthage. Jocul are venerabila varsta de 25 de ani, insa este in continuare relevant si interesant pentru amatorii de war games. Am versiunea Valley Games, pentru ca imi pare ca arata foarte bine, are un look vintage ce ma atrage. Insa acum mi-a sosit si versiunea noua, editia Phalanx, ce aduce mici imbunatatiri si improspateaza jocul. Vreau sa le joc pe ambele, si sa le compar intre ele. Versiunea noua o voi juca probabil peste vreo 2 saptamani.
