Dar sa revenim, e joi dimineata, ora 10:30. Proaspat ajuns in Timisoara, cu copilul racit, in plin curs de virozare si yours truly. Moment numai bun sa ii dau un mesaj lui djdano sa il anunt ca mi-e pofta de jocuri. Nu degeaba pusesem tara la cale cu o saptamana inainte si ii intinsesem o lista destul de lunga a titlurilor pe care le-as vrea jucate din "mica" (dar mult mai buna, dupa cum ar zice cineva) lui colectie. Un mesaj si la suf, un telefon, inca un telefon cu djdano si 20 minute mai tarziu aveam planul pentru prima seara: "@ 18:00, Chuckila & djdano checks in @ suf crib". De fapt doar Chuckila in prima faza, djdano putin mai tarziu. Care si Chuckila doar putin mai tarziu, datorita traficului si unei mici intarzieri la plecare. Oricum, pe la 7 fara, cu telefonul la ureche, citind numarul de la interfonul blocului si numele celui la care trebuie sa sun, usa se deschide .... usa spre seara de boardgaming. 3 sau 4 etaje mai tarziu, strang mana maestrului suf si o salut respectuos pe a lui draga sotie, Cristina. Nu reusim sa ne formalizam foarte mult, nu de alta insa usa deschisa imi duce privirea spre muntele de jocuri. Proaspat primite, cu miros de nou ... I'm hypnotized.
Bun, sarim peste cele 15-20 minute in care ma uitam la jocuri cu expresia unui copil care tocmai si-a gasit cadourile sub brad. Trecem si peste partea de povesti. Si ajungem la momentul in care ajunge primul joc pe masa ...
Pentru cei care stiu despre ce este vorba, da, este acea versiune home made.
Daca va spun cum am inceput, nu o sa ne credeti. Incep eu: mijloc. Mihai: mijloc. Eu: mijloc. Cristina" "voi sigur nu ati exersat intre timp?!" Dupa 2 runde conduceam 85-0 , dupa inca 2 runde mi-o luam 100-85
Pentru cei care sunteti cat de cat interesati de joc, nu pot decat sa va spun ca sunteti in mare belea. Incepeti sa punenti deoparte bani pentru o tabla profi, jocul asta este definitia dependentei. Daca as fi la o conventie de board gaming si ar fi mese de Crokinole disponibile, pauzele intre 2 jocuri mai serioare numai cu asa ceva mi le-as umple.
Si pe cand sa se termine partida, deajuns cat sa ma vada ca pierd, isi face aparitia si djdano. "Mi-ai luat locul! Numai bine, explici si jocurile!". "Oh snap! Am comis-o? Salutare Daniel! Hai stai tu aici daca vrei, nu am stiu ca e locul tau, eu pot sta oriunde. Chiar e locul lui, sau e doar gluma de intampinare?". Se deschide o bere, se pune seara la cale, decidem ca Automobile e prea abrupt sa incepem cu el, asa ca ne incalzim cu un:
Sa construim bombe cu Plutoniu si Uraniu, sa le incarcam in bombere dupa care sa le detonam? Perfect, numai bine pentru o joi seara. Dupa 15 min in care djdano ne-a explicat regulile chiar daca ii luasem locul, pornim fiecare fabrica proprie. Dupa 2 runde jocul merge deja lin, mecanicile nu pun probleme cuiva care a mai jucat worker placements in trecut. Sunt cateva idei interesante in joc, dintre care mi-au placut sabotajul (cu cat sabotezi mai mult pe parcursul jocului, cu atat iti vei putea plasa mai multe piese de ale tale pe tablele adversarilor, blocandu-le lor actiunile) si workerii neutrii pe care ii poti angaja pentru a-i trimite pe tablele altora, fortandu-i pe ceilalti sa isi "cheme acasa" workerii mai des. Daca jocul incepe mai lent, dupa cateva ture in care ti-ai achizitionat cladiri incepe efectul de bulgare de zapada. Poate si din acest motiv finalul a parut aclimatic, tzac-pac, am construit bomba, incarc avioanele, am 61 puncte, am castigat. Probabil la urmatoarele partide lumea va deveni mai vigilenta si nu va mai exista aceasta problema, insa cred ca suf nu a reusit sa isi faca nici macar o bomba. Dar mi-a distrus mie tot orasul - niciuna din cele 7 cladiri din tablou nu imi mai era functionala. Se termina jocul, tragem concluziile, mai schimbam cateva vorbe si se mai deschide o bere. Ne rugam toti 3 de Cristina sa ni se alature la un ...
... si chiar daca spune ca nu este jocul ei favorit, cedeaza si ni se alatura la masa. djdano paseaza torta lui suf pentru prezentarea regulilor si o intinde in fata blocului sa savureze o tigara. Eu incerc sa ciulesc urechile cat mai atent. Tinand cont ca eram singurul care nu stiu jocul, nu vreau sa ma fac de rusine. Dar e Wallace, trebuie ceva mai mult decat atat pentru a reusi. Incepem jocul, o runda, a doua, imi dau seama cat de prastie sunt cand la intrebarile mele de "tactica" mi se raspundea cu "eu unul nu as face aia". Si realizez ca aici imprumuturile nu doar ca sunt necesare, par a fi obligatorii. Tactica mea de inceput de meci, in care as fi vrut sa produc deajuns cat sa nu fiu nevoit sa iau imprumuturi, se duce pe apa sambetei. Cu ar zice GPS-ul care ne-a adus intregi si teferi pana in TM, "Reconfigurarea traseului", luam imprumuturi, construim fabrici mari si scumpe, producem mult, dar cand e sa vindem, ne impuscam singuri in picior. Vindem prin dealeri ceea ce s-ar fi vandut oricum pe cale normala .... si ramanem cu o gramada de masini de "aur" dupa ce tot eu cu mana mea trag un chit de cerere de 2. Intre timp, Cristina, suf si djdano isi sporesc afacerile, totul le merge ca pe roate si viitorul pare prosper. La final, Cristina castiga frumos, la o distanta considerabila fata de baieti, eu imi numar "activele" si concluzionam cu totii ca nu m-am facut foarte de ras. Avem mai multi bani decat am inceput, semn ca ceva tot am facut bine. Strangem jocul, cadem de comun acord ca nenea Wallace stie sa faca jocuri foarte bune si ca Automobile este un euro cu pedigree. Cum aveam doua fete la hotel care probabil (ulterior am descoperit ca ma amageam) ma asteapta, incep sa multumesc gazdelor, dar cedez la intrebarea "Ai jucat King of Tokyo? Nu?! Si nu vrei sa-l jucam?"
Zaruri? Checked. Filler? Checked. Componente funny si tematica la fel? Checked. Asa ceva nu are cum sa nu-ti placa. Mai ales cand si castigi ... la mustata .... dupa ce suf avea 19 puncte si ceva viata si dadea cu zarul. Primul roll tine 22. Al doilea roll, 33. Ultimul roll, o inima si un energy - not enough, e King of Tokyo, nu se poate vindeca. Imi vine randul, 18 puncte, daca nu fac cele 2 puncte sau 4 damage (parca atata viata mai era), e auto-win pentru suf, ii vine tura si e inca rege. +2 VP and I'm toasted. Primul roll 33, al doilea roll .... inca 2 de 3, gg. Sunt dat afara din casa cu matura, alergat pe scari si amenitat sa nu ma mai intorc nespalat pe maini. Mai ales cand jucam cu zaruri. Ca la diceless Wallace nu a ajutat cu nimic.
Dar eu sunt ardelean care gandeste si pricepe incet. Asa ca in timp ce fugeam pe scari de furia timisoreana, cad de acord cu djdano ca trebuie sa ne vedem si a doua zi pentru inca o runda.
Si nu! Nu va povestesc tot azi, avem vreme si maine. Doar nu spuneam ca suntem ardeleni lenti? Nu putem sa povestim tot dintr-o data!
Cred ca aici era si momentul in care le multumeam Cristinei si lui Mihai pentru ospitalitate si companie board gameistica. Din pacate cu ei nu m-am mai putut vedea a doua zi. Dar dupa ziua de joi, oricand voi avea ocazia, voi onora cu prezenta. Mersi! djdano sa treaca la rand si sa mai astepte, ii vine si lui randul maine