vezi aici : viewtopic.php?f=61&t=12775
Am reusit sa joc multe dintre ele, chiar unele care nu erau in acea lista, asa ca am decis sa scriu la un an distanta ce parere mi-au lasat jocurile aparute la Essen 2024, daca au fost atat de bune pe cat ma asteptam si ce alte surprize au aparut.
Ada's Dream - asta inca nu a aparut, cica s-a amant pentru Essen 2025
Black Forest (8 partide) - sau reimplementarea lui Glass Road. Am rejucat la scurt timp si Glass Road sa vad diferentele si mi-a placut ca a scapat de acel mecanism cu alegerea actiunilor prin jucarea de carti, pe care cred ca aproape nimeni nu il agreea, mai ales ca era si cam random. Aici totul e mai calculat, mai usor sa iti faci un plan, pentru ca muti si efectuezi doua actiuni in locatia respectiva. Jocul este exact in stilul lui Uwe Rosenberg, nimic nou sub soare, dar ineajuns de bun pentru fanii jocurilor sale. L-as nota cu nota 9, singurul minus fiind cutia absolut nejustificat de imensa, fapt pentru care l-am si trimis catre case mai primitoare, altfel putand sa fie un keeper. Pentru mine a fost jocul care m-a facut sa vand Glass Road, pacat ca in cele din urma a trebuit sa scap si de el din cauza acelei cutii.
Captain Flip (5 partide)- un joc in special pentru copii, de la care nu stiu de ce, dar aveam mai multe asteptari. Un push your luck simplu in care tragi un tile si ori il asezi pe plansa ta, ori il intorci, riscand sa fie pe cealalta parte un personaj de care nu aveai nevoie. A fost fun pentru putin timp dar a devenit monoton dupa repetate jocuri si va ramane un joc de care nu cred ca isi va aduce nimeni aminte, fiind multe altele cu acest mecanism push your luck, mult mai bune. Il notez cu 5
Cities (5 partide)- un joc abstract de la Devir, in care draftezi casute din plastic pe care le asezi pe plansa ta in incercarea de a ajunge la scorul de pe cartile obiectiv. La fel, dupa repetate partide isi pierde farmecul si nu am mai avut tragere de inima sa il rejoc. Nota 6
Civolution - inca zace de vreo 11 luni saracul pe raft, dar anticipez ca va fi cel mai bun joc din 2024, fiind un Feld, iar in ultima perioada Feld nu m-a mai dezamagit deloc. Pare fix un joc pe calapodul meu. Sper sa imi iau curajul necasar cat de curand sa invat regulile si sa il pun pe masa, pentru ca pare ceva ce as nota cu 10
Galileo Galilei (7 partide) - jocul asta de la debutantul T.Holek, mi-a adus aminte cumva de jocurile lui Suchy, in special de Shipyard, pentru modul cum selectezi actiunile de joc, dupa care muti acel tile in spate. M-a surprins placut, cu mecanisme bine inchegate, cu tensiune si decizii greu de luat, mai ales ca inchizitia iti poate miscora grav scorul la final de joc daca nu ai grija. E unul dintre jocurile la care am un mic regret ca l-am vandut, dar sunt multumit ca l-am jucat indeajuns incat sa vad tot ce are de oferit, Nota 9
Resafa (5 partide) - am luat jocul fara sa stiu mai nimic despre el, doar pentru ca scria Suchy pe cutie, dar de data asta am fost putin dezamagit. Si nu, jocul nu e foarte slab, dar aveam asteptari mult mai mari, mai ales ca ultimul joc incercat de la Suchy, Shipyard, a fost un 10 pentru mine si Underwater Cities e tot pe acolo. Resafa m-a surprins putin neplacut, mai ales in primele doua partide cand am ajuns in imposibilitatea de a face actiuni cu cartile pastrate. E adevarat ca a fost si vina mea, pt ca nu mi-am planuit bine miscarile dar parca tot ai un sentiment neplacut, parca de joc neterminat, netestat, in care ajungi sa fii pedepsit asa de rau si sa pierzi actiuni. Viitoarele partide mi-am planuit cu mare atentie cum imi jucam fiecare carte si nu am mai patit asta, dar e un joc in care orice greseala iti poate pierde partida. Daca ar fi sa fac un top, Resafa e cam sub toate celelalte bune de la Suchy: Underwater, Shipyard, Woodcraft, Praga Caput. Poate doar un pic peste Messina sa zicem ca ar fi, dar nu cu mult. L-as nota totusi cu 8, pentru ca e un joc bun pe care l-as mai fi rejucat daca nu l-as fi vandut, dar cumva de la Suchy ma astetam ceva macar de nota 9, poate 10 chiar, tinand cont ca sunt vreo 4 jocuri de la el pe care le ador. Tocmai de aici dezamagirea e mai mare.
Daitoshi (5 partide) - Devir a tot scos jocuri bune si l-am luat fara sa stau mult pe ganduri, mai ales ca era de la Dani Garcia, acest Feld wannabe. Totusi, tematica ciudata m-a facut sa nu il ador, dar are niste mecanisme foarte bune cand vine vorba de upgradat plansa proprie. Am scis un review despre el aici pe forum, asa ca cine vrea poate sa citeasca mai multe. L-as nota tot cu 8.
Foundations of Metropolis (2 partide) - e practic varianta mai ieftina a lui Foundations of Rome, cu piese din carton. Jocul in sine nu ne-a impresionat, iar partida a doua a fost practic o copie a primei partide cand toata lumea a vazut ca exista o singura cale spre victorie si toti spamam aceleasi tip de actiuni de a merge pe strategia cu populatie. O mare dezamagire. Ceva ce sigur nu as mai rejuca. Nota 3
River of Gold (3-4 partide) - mi-a adus aminte prin simplitatea lui de Lords of Waterdeep, adunand resurse pe care apoi sa le dai pentru carti cu puncte sau facand niste pasi in diverse zone, luand cladiri care puteau fi activate si de ceilalti jucatori. Mie in schimb nu mi-a placut prea mult acel rau din "aur" care parca lucea prea tare cand batea lumina pe plansa. As fi preferat o grafica facuta de V.Dutrait la genul asta de joc. I-as dat nota 8, e bun, dar nici pe departe la fel de bun precum Waterdeep, asa ca s-a dus si el spre case mai bune.
Spectacular (6-7 partide) - a fost "spectaculos"
de bun! E nu chiar! Dar a fost o mare surpriza, pentru ca nu ma asteptam la un puzzle asa interesant de rezolvat. Cumva aveam o parere ca o sa fie un fail, asa cum a fost Caldera Park la noi, pentru ca se aseamana ca idee, dar asta e mult mai interesant si mai palpitant de draftat si rezolvat acea plansa incat sa iti iasa toate planurile. Si de asta imi pare putin rau ca l-am dat. Nota 8.5Windmill Valley (8 partide) - de la Dani Garcia am incercat cam tot, mai ales ca Rahdo il tot ridica in slavi pe acest nou designer spaniol. Dar cu toate ca am incercat sa imi placa jocurile sale, niciunul nu a fost keeper. Toate bune sau bunicele, dar niciunul nu pot spune ca poate sa fie un clasic, un joc ce va ramane in istorie. Dar de data asta cu Windmill Valley, chiar m-a nimerit! Actiuni simple luate cu acele roti, posibilitate de upgradare, ceea ce face fiecare partida diferita, rapid de jucat dar si colorat si placut ochiului pentru un euro mid-heavy. Pastrat in colectie si notat cu 9.
Reef Project (6 partide) - unul dintre cele mai aratoase jocuri scoase vreodata de Board and Dice, care aduce multe runde satisfacatoare in care activezi fel si fel de chestii si diverse bonusuri. Mie mi-a adus aminte de Yamatai, doar ca asta mi s-a parut mult mai bun. Marea problema a lui Reef Project insa, e faptul ca o partida tine o vesnicie si dupa o vreme devine plictisitor. A trebuit sa folosim house rule si sa incheiem partida de 3 atunci cand s-ar incheia cea de 2 jucatori, pentru ca nu mai rabdam. Dar solo, e foarte bun si indeajuns de scurt iar pentru asta ii dau nota 8
SETI (6 partide) - aici nu cred ca avem prea multe de discutat, pentru ca vorbim despre un joc absolut minunat, ceva ce cred ca va ramane in istoria board games. Un joc unde se vede ca s-a muncit mult, vine cu un pachet imens de carti care aduc rejucabilitate, plus acea plansa superba care se roteste si mereu incerci sa gasesti cea mai buna varianta de a explora. Plus acele tokens pentru upgradari si nu mai spun de diferitele rase de aliens care vin fiecare cu mici diferente de reguli. Un joc de care nu m-as plictisi nici dupa 20 de partide, care in ciuda cutiei mari o sa ramana in colectie probabil pe vecie. Nota 10 cu felicitari pentru Tomas Holek
Men-Nefer (6 partide) - nu stiu de ce, dar imi place la nebunie cum arata acest joc! Iar jocul in sine a fost poate cea mai mare surpriza pentru mine. Nu m-a lasat nici macar o secunda sa ma plictisesc, mereu am gasit ceva interesant de facut, parca fiecare actiune aduce ceva nou de explorat si un puzzle nou de rezolvat. German Millan se dovedeste a fi cu adevarat marele designer al Spaniei si nu Dani Garcia, daca e sa ma intrebati pe mine, baiatul asta merita tricoul cu numarul 10.
Shackleton Base (8 partide) - altul care m-a surprins placut, mai ales "in space" nu e chiar tematica mea preferata, dar anul asta m-au cam uns pe suflet fix astea. Aici aveam explorarea unei planete, unde o sa construim dom-uri si o sa activam toata linia unde asezam un workar. Jocul vine cu vreo 7 factiuni din care poti alege trei si fiecare are componente si reguli putin diferite. Nu pot spune ca sunt chiar asa diferite precum sustin unii pe net, incat sa iti rupa capul cand joci cu X sau cu Y, dar aduc un mic flavor jocului incat sa nu fie mereu aceeasi experienta. Dar chiar si fara aceasta diversitate, jocul e indeajuns de bun si e si el unul dintre cele pe care regret putin ca le-am dat. Nota 9, pentru ca l-as mai rejuca cu mare placere
Phoenix New Horizon (10 partide) - pe asta nu l-am luat imediat la Essen 2024 pentru ca mi se parea putin plictisitor si fara prea multa tematic. Mare greseala! A fost un joc absolut fantastic, in care ai workari pe care ii upgradezi sa ia actiuni mai bune urcand la alt nivel pe plansa, punand diverse constructii pe plansa, totul pentru a face cat mai rapid obiectivele draftate si a lua altele pe care sa le completezi cat mai eficient. Da, nu o fi loc de prea multa tematica, dar ca mecanisme, mi s-a parut top. Altul de la care am mici regrate ca l-am dat, dar pe care pot spune ca l-am jucat indeajuns incat sa vad tot ce are sub capota. Nota 9.5
Harmonies (+10 partide) a luat cu asalt internetul cu niste note de 10 pe bgg si o medie de invidiat de 8 si ceva, de ziceai ca insusi Mesia a facut acest joc si l-a coborat pe pamant! Dar e doar un alt abstract colorat, asa cum s-au mai vazut in alte 2 jocuri pe care le-am mentionat in recenzia scrisa de mine tot aici pe forum. Nu spun ca nu e bun, dar cumva parea ca s-a reinventat roata odata cu aparitia sa si nu era deloc adevarat. Jocul multiplayer nu ne-a placut, nu i-a impresionat deloc pe ai mei care au zis sa pun imediat alt joc pe masa, dar l-am jucat mult solo, ca era relaxant si rapid. Ca solo i-as da nota 8, dar nota reala ar fi un 7 ca multiplayer, fiind mult sub Azul, Reef si alte abstracte bune.
Nova Roma (2 partide) - pentru mine asta e fix ceea ce n-a reusit Trajan sa fie. O salata cu multe mini-joculete, dar care se leapada de plictisitorul mecanism mancala din Trajan si aduce mecanismul din jocul Barcelona, in care iei actiunile din intersectia celor doua tile-uri unde ai asezat un worker. Momentan keeper si nota 9
Stonespine Architects (4-5 partide) - joc de drafting din universul Roll Player, unde cu ajutorul unor carti o sa construim un dungeon, avand reteta din Roll Player unde anumite obiecte sau culori trebuie sa se afle intr-un grid predefinit pe o carte pentru a face scor cat mai mare. Placut, usor, rapid dar fara mare rejucabilitate. Nota 7.5
Pixies (o partida): o porcarie ordinara, cu ceva carti asezate intr-o ordine dupa culori, mult haos pentru putin. Nota 2
Wild Gardens (6-7 partide) grafica foarte placuta, un joc rondel de mutat si cules ingrediente pentru a face retete si pentru a le da unor clienti, dar care vine si cu o carte cu campanie cu povesti. Prima partida a fost fun, poate si a doua, dar pe masura ce inaintam in campanie, povestile erau aiurea, foarte plictisitoare, abia asteptam sa se termine. Nota 6.5 pentru campanie iar doar jocul de sine statator sa zicem 7 dar fara prea multa rejucabilitate din pacate.
Stephens (6 partide) - nu l-am luat la Essen din cauza faptului cum arata, dar dupa cum e vorba ca "nu judeca o carte dupa coperta", la asta e si mai rau, ca de fapt coperta arata mai bine decat ce e in el. Jocul in sine arata ca "porcul". Posibil sa jignesc totusi porcul, pentru ca jocul arata chiar rau de tot
. Dar lasad asta la o parte, am descoperit un drafting simplu de resurse de sticla, care iti aduc fie alte resurse, fie carti pe care sa le asezi in diverse sloturi care apoi sa fie activate si sa iti dea puncte, bani sau alte abilitati. Tematica e despre o fabrica de sticla, dar in afara de acele componente transparente, nu prea te duce cu gandul la asta, dar mecanic nu e rau deloc. Totusi din cauza faptului cum arata dar si a cutiei imense, o sa ii dau doar 7,5Kathmandu (4 partide) - Feld nu dezamageste niciodata si de data asta i-a aratat lui Reiner Knizia cam cum ar fi trebuit sa arata Quest of El Dorado daca l-ar fi realizat el. Pare un joc simplu cu zaruri, poate chiar mai simplist decat Merlin, dar de fapt sunt o gramada de lucruri de realizat, timp putin, ai destula mitigare incat sa nu fie cazul de "ghinion" si arata si bine pe masa. Nu am ce sa reprosez, mai ales ca e jocul cu care am avut parte de cea mai tare distractie daca ar exista un aparat de masurare pentru asta. Asa ca ii dau nota 10 cu felicitari si abia astept urmatorul Feld, pentru ca ultimele doua jucate de la el, Kathamndu si Marrackesh, sunt ambele capodopere dpmdv pe care le-as rejuca in orice clipa.
Agueda (vreo 6-7 partide) - un Azul wannabe, cu piese frumos realizate, despre care nu auzisem lucruri prea bune dar care in realitate a fost mai bun decat ma asteptam. Ca joc multiplayer ne-a placut chiar peste Harmonies. Ce e asa rau in a aranja umbrele colorate pe o plansa? Nota 8 pentru un abstract fun.
Station to Station (2 partide) - ceva cu trenuri, care parea interesant in prima partida dar a devenit anost dupa a doua, fara rejucabilitate. Nota 4
Concluzie!
Per total, ceea ce anticipasem mi-a iesit. Chiar a fost un an bun 2024! Au fost pe ici pe colo si unele dezamagiri, dar cand ma uit la SETI, Men-Nefer, Kathmandu, Pheonix Horizons, Windmill Valley, Nova Roma si Shackleton Base, nu pot decat sa ma declar multumit ca le-am avut si le-am jucat indeajuns incat sa ma delectez cu mecanismele lor. Si inca nu am deschis "sampania" numita Civolution!
Mai am pe raft vreo 5-6 din 2024 inca nejucate, dar de unde atata timp? Eu dau totusi credit si multor jocuri vechi, asa ca o sa vina si randul lui Sankore, Ezrah, etc...
