ForumBoardGames.ro

Am jucat 4 jocuri noi in decembrie, 2 online si 2 live.

Res Arcana - Am facut greseala sa am asteptari mari pentru el. E... decent, dar nu vad de ce l-as juca in loc de alte jocuri de carti de dificultatea si lungimea astuia. 7 / 10 (s-ar putea sa mai coboare daca nu-l mai joc)

Yokohama Duel - Dupa ce am jucat Yokohama luna trecuta, am ajuns si la varianta Duel luna asta. Diferentele mari sunt faptul ca nu mai pui asistenti pe harta, ci ai acces la toate locatiile (daca nu e cineva acolo; desi unele sunt tot disponibile tot timpul); si faptul ca ai worker cards cu mai multi sau mai putini workeri, plus asistenti cu care poti creste puterea. Tocmai modificarile astea insa il fac pentru mine de nota 9 / 10. Nota maxima ramane pentru original.

Small Islands - Imi pare nespus de rau ca un joc ca asta nu e mai faimos! E foarte Carcassonne-like, dar cu destule modificari cat sa-mi placa mult mai mult. Jocul are un numar variabil de runde, maxim 4, in care jucatorii adauga cate un tile la harta comuna, pana cand stackul de tileuri creat pentru runda respectiva se goleste. Apoi poti decide daca vrei sa declansezi sfarsitul rundei, sau sa continui sa adaugi tileuri. Declansarea sfarsitului rundei se face prin punerea unei nave pe harta: in 4 jucatori poti pune nava ta, apoi nu mai poti tu declansa sfarsitul rundei, dar in 2 sau 3 restul navelor pana la 4 sunt neutre, asa ca ai mai multe sanse sa decizi pentru ca oricine poate pune o nava neutra pe harta. Evident ca daca adaugi nava ta primesti ceva puncte in plus la sfarsit pentru niste porturi din jurul ei, dar nu vrei neaparat sa te privezi de optiunea de a inchide una dintre rundele urmatoare prin faptul ca-ti pui nava ta devreme. Alta chestie faina e ca ai un obiectiv de punctat pentru runda curenta si unul pastrat pentru rundele viitoare (alegi astea doua din trei din mana), si obiectivele au conditii (poti puncta de ex insulele cu minim doua case). Ce face si mai interesant scoringul e ca o data ce ai punctat o insula, nu o mai poti puncta in rundele urmatoare. Asa ca ce faci? Punctezi acum, si daca cel putin o persoana nu o puncteaza s-ar putea sa o tot extinda si sa puncteze mai mult pe viitor? Sau astepti, dar daca se creeaza prea multe insule nu apuci sa le punctezi pe toate la potentialul maxim? (Ca poti puncta maxim 4 insule pe tura.) E un puzzle superb si care pentru mine e deocamdata de nota 9 / 10, dar s-ar putea chiar sa urce la 10.

Praga Caput Regni - Sunt un mare fan de-al lui Suchy (Underwater Cities, Pulsar, Shipyard), si nu m-a dezamagit. E un joc cu reguli simple, niste mecanisme interesante, si foarte multe cai pe care te poti dezvolta. Dupa o partida nu-mi dau seama cat de mult te poti specializa si poti optimiza, dar cred ca am fost foarte departe de potentialul maxim al jocului. Ma astept sa-l rejoc de foarte multe ori. 10 / 10.

---

Jocul lunii: Praga Caput Regni

Am avut o luna in care am jucat numai jocuri noi. Si multe jocuri foarte foarte bune.

Azul Summer Pavilion - cea mai noua versiune de Azul vine cu planșe si piese mai drăguțe, cu un mic plus de dificultate și cu strategii mai balansate. Probabil originalul nu va mai vedea masa prea curand. Nota 7+

Deși sunt mare fan Uwe Rosenberg, Hallertau l-am bifat la capitolul dezamagiri:
1. cutia mare, pe jumatate goală, doar pentru a se ”justifica” pretul.
2. mi-au placut ideile de ”progressive worker placement” si de ”Two-Field Rotation System” insa exact mecanismul central al jocului mi-a displacut complet: tot jocul pare a fi o alergatura dupa zeci de resurse pe care sa le cheltui pentru a impinge un tile (adica pentru a crește pe un track de unde vine grosul de puncte). Iar bolovanii aia .... oh
3. desi mi-au placut deckurile de carti, exista mult ”luck of the draw”.
Nu mi-a placut At The Gates Of Loyang, deci nu mi-a placut nici Hallertau. Ambele jocuri se invart in jurul aceluiasi mecanism central. Nota 7.

Nippon este un eurogame economic de dificultate medium-heavy, plin de interactiune si in care elementul de area control are un rol foarte important (mai rar pentru genul acesta de joc). Mi-a placut foarte mult. Nota 9.

Fields of Arle e deja un clasic. Am pastrat ani de zile distanta fata de el datorita faptului ca este doar pentru 1-2 jucatori (3 cu extensia, daca ai loc pe masa ) insa 2020 m-a invatat ca exista si boardgaming solo de calitate. FoA preia tematica rurală din Agricola si ideea de sandbox style game din Caverna rezultand un joc solid, serios, impunator si intimidant la primele incercari. Resurse si conversii de resurse, trackuri tehnologice pentru specializare, echipamente si vehicule, ferme, animale, cladiri variate, multe strategii pentru victorie, etc. Sunt prezente toate ingredientele pentru un joc superb. Este cam scump dar tinand cont de varianta solo foarte buna, jocul o sa vada masa destul de des. Nota 9+.

A Feast For Odin este al 3 lea joc semnat de Uwe Rosenberg, pe care am avut ocazia sa il adaug in colectie si sa il testez luna asta. Si de el am stat departe o buna perioada de timp, mai ales din cauza pretului cam mare. Nici nu sunt un mare fan al elementelor de polyominoes in jocurile economice de dificultate mare insa jocul e o capodopera. Ca joc solo cred ca este cel mai bun testat de mine vreodata. Vikingii m-au cucerit.
Exista elemente de noroc in joc insa exista posibilitati de mitigare a acestora. Cel mai mult m-a deranjat faptul ca nu am apucat sa iau si Norvegienii pentru ca au plecat cam repede din stocul Regatului.
Nota 9+.

A fost prea greu sa aleg un joc al lunii si am decis ca luna asta, doua jocuri să impartă această onoare. Fields of Arle și A Feast For Odin.

emisanSB wrote: ↑

31 Dec 2020, 19:08

A Feast For Odin este al 3 lea joc semnat de Uwe Rosenberg, pe care am avut ocazia sa il adaug in colectie si sa il testez luna asta. Si de el am stat departe o buna perioada de timp, mai ales din cauza pretului cam mare. Nici nu sunt un mare fan al elementelor de polyominoes in jocurile economice de dificultate mare insa jocul e o capodopera. Ca joc solo cred ca este cel mai bun testat de mine vreodata. Vikingii m-au cucerit.
Exista elemente de noroc in joc insa exista posibilitati de mitigare a acestora. Cel mai mult m-a deranjat faptul ca nu am apucat sa iau si Norvegienii pentru ca au plecat cam repede din stocul Regatului.
Nota 9+.

Sa pui mana si pe Norvegieni cand vei avea ocazia, merita din plin! (cred ca e a zecea oara cand scriu pe forum de extensia asta )

Da, extensia aia e absolut superba.

emisanSB wrote: ↑

31 Dec 2020, 19:08

”.

Nippon este un eurogame economic de dificultate medium-heavy, plin de interactiune si in care elementul de area control are un rol foarte important (mai rar pentru genul acesta de joc). Mi-a placut foarte mult. Nota 9.

Ma bucur ca a meritat efortul atunci.

In mod sigur, Teddy. Mersi încă o dată!

Gandhi: the decolonization of British India, 1917 - 1947 (seria COIN, vol IX) un joc care implementează două noi aspecte seriei: un sistem nou pentru solo play (sistemul Arjuna care simulează mult mai bine stilul de joc al unui adversar uman și este mai puțin procedural decât BOT-ii vechi) și facțiunile non violente (Congresul National Indian - Gandhi și Revoluționarii musulmani). Facțiunile non violente funcționează bine și e fain sa joci cu ele; in locul gherilelor cu ale lor atacuri, ambuscade specifice facțiunilor violente, noile facțiuni din Gandhi au activiști care pot isca proteste și alte mișcări lipsite de violență. Nu am jucat decât două partide solo, cu toate că sistemul Arjuna mi se pare mai bun decât cel vechi, in continuare cred că adevărata plăcere de a juca un joc din seria COIN vine din partidele cu adversari umani, fiind obositor sa controlezi alte 3 facțiuni non player.
🟡🟡🟡🟡🟡🟡🟡🟡🟡

Fire in the lake (seria COIN, vol IV) cel mai bine cotat volum al seriei și pe bună dreptate: dintre toate cele incercate până acum, FitL are componenta de război cea mai accentuată, pe langa gherile, are trupe speciale, o hartă imensă și spațiu de manevră pentru diferite operațiuni. Este mai complex decât alte titluri, cam la același nivel cu A distant Plain. Am jucat o singura partida solo, însă îi vad potențialul și experiența în 4 jucători trebuie sa fie foarte bună.
🟡🟡🟡🟡🟡🟡🟡🟡🟡

Hallertau: Agricola si A feast for Odin sunt undeva in top 10 personal al eurogameurilor, astfel că l-am precomandat fără să caut prea mult despre el; când am făcut asta și am cam intuit că vor fi șanse mari să nu-mi placă, deja a fost cam târziu să renunț la el. Cum l-am perceput după o singură partidă: adună resurse, convertește-le, execută diferite cărți care vin random, repetă. Nu am simțit "nodul in gât" specific Agricola sau A feast for Odin ca nu vei putea să-ți plătești/hrănești muncitorii, totul curge lin, singura presiune fiind cea că eventual nu vei face prea multe puncte. Nu e un joc rău, dar nu putea să rămână în colecție când am variante mult mult mai bune.
🟡🟡🟡🟡🟡🟡🟡

Jocul lunii decembrie: Gandhi: the decolonization of British India

Puteți citi despre cele 16 titluri jucate pentru prima oară în decembrie 2020, aici.

Top 3 decembrie 2020:

Nidavellir | GRRRE GAMES
1 play, 4 players
Finally a bidding game I thoroughly enjoyed, and this comes from someone who despises that mechanic. There is almost no down-time, the cover art and the illustrations on your cards and board is gorgeous, the stand for the coins is really helpful and not just a gimmick, the game forces you to make smart decisions and there is a sweet tension whenever you get to chose later in a turn.
If this was a Kickstarter title, it would have gotten way more attention. Hopefully it doesn't fly under radar because after one play all four of us were delighted by it.

Castell | Renegade Game Studios
1 play, 2 players
I was looking forward to playing this title ever since I've seen it on one of Jon Gets Games' list and boy, did it hit home. Just as in Viticulture there is a strong bond between the theme and the mechanisms so the rules make thematic sense and the game can be learned easily. The game's complexity comes from how efficiently you map out your actions: will you hire castellers in Barcelona then move to Terrassa and improve your team's balance OR are you staying in Barcelona to expand your base and perform at a local show? Ah, brilliant design.
BTW the tactile part of placing the castellers one of top the other was another aspect we were delighted by.
It didn't reach #1 on this list because it has a considerable downtime even in two players (keep in mind we're both prone to AP). I don't see myself playing Castell in full player count ever. Ain't nobody got time for that.

Alubari: A Nice Cup of Tea | Studio H
1 play, 3 players
Alubari is the third tea-themed game in my collection besides Ceylon and Chai and it is the heaviest title of the lot.
The game is a reimplementation of Snowdonia, a title I will be talking about later in the list, and it does everything better than its elder brother - the theme is stronger, the illustrations are more modern, setup takes less time, the meeples look miles better, you are more incentivized to invest in equipment (trains that can give you ongoing bonuses, end-game points and an extra worker) - while still staying true to its roots - there is little downtime, you can hinder the plans of your opponents by cleverly placing your worker, there are plenty of contract cards (these give you one time bonuses and a possible end-game bonus) and the weather influences your actions.

Gloomhaven: Jaws of the Lion. NB: Am jucat doar doua scenarii, deci e foarte posibil sa mi se schimbe parerea pe parcursul campaniei. Vad potentialul pentru momentul in care vor exista mai multe optiuni, carti in mana sau inamici, dar momentan nu m-a impresionat . Poate si pentru ca primele scenarii au fost atat de simple incat n-a existat niciun moment tensionat. Mi se pare ca nu exista cu adevarat decizii importante in joc si mi se pare ca de fapt nu joc un joc tematic, ci un sistem. N-am simtit ca sunt un erou care se lupta cu niste monstri, ci un dude cu niste carti in mana. Vreau insa sa mai explorez, asa ca momentan primeste un 8/10.

Nidavellir Exact cum scria si Ali mai sus, nici eu nu sunt un fan al licitatiei ca mecanism ( o mai tolerez doar la Five Tribes in 2 ), dar Nidavellir o implementeaza intr-un mod foarte bun. E un joc de set collection cu cateva puteri speciale, care se joaca foarte rapid - ne-a surprins cat de repede a mers prima partida in doi - si e satisfacator sa-ti cresti cohortele de pitici. Nota 8/10 si jocul lunii.

Ce relaxant e să te trezești pe 1 ianuarie și să citești impresiile altora despre anumite jocuri

@Ali, mă bucur să aud că ți-a plăcut Castell.
@danielM, frumos ai mai stilizat impresiile tale, neat!

sergiunastrut wrote: ↑

01 Jan 2021, 15:17

Ce relaxant e să te trezești pe 1 ianuarie și să citești impresiile altora despre anumite jocuri

@Ali, mă bucur să aud că ți-a plăcut Castell.
@danielM, frumos ai mai stilizat impresiile tale, neat!

am zis sa schimb formatul daca tot e 1 ianuarie

Ailur wrote: ↑

01 Jan 2021, 14:59

Gloomhaven: Jaws of the Lion. NB: Am jucat doar doua scenarii, deci e foarte posibil sa mi se schimbe parerea pe parcursul campaniei. Vad potentialul pentru momentul in care vor exista mai multe optiuni, carti in mana sau inamici, dar momentan nu m-a impresionat . Poate si pentru ca primele scenarii au fost atat de simple incat n-a existat niciun moment tensionat. Mi se pare ca nu exista cu adevarat decizii importante in joc si mi se pare ca de fapt nu joc un joc tematic, ci un sistem. N-am simtit ca sunt un erou care se lupta cu niste monstri, ci un dude cu niste carti in mana. Vreau insa sa mai explorez, asa ca momentan primeste un 8/10.

Eu am mai zis-o și o sa o tot repet, Gloomhaven nu e joc tematic. Sar toți pe BGG în sus când le spui ca e de fapt eurogame, dar e cea mai buna explicație când vezi ca pasionații de eurogames sunt fascinați de Gloomhaven și jucătorii care favorizează tematica nu. Nu prea am văzut eurogameri cărora sa nu le placa Gloomhaven. Da, este un sistem de combat și de r management al resurselor (cărțile în cazul de față). Primele 2 scenarii nu îți spun mai nimic despre cum e de fapt jocul. Nu prea ai decizii de luat momentan, dar mai încolo vei avea atât de multe decizii încât te va durea capul. Sunt foarte curios ce părere vei avea când vei ajunge la jocul adevărat (începând cu scenariul 5).

adelindumitru wrote: ↑

01 Jan 2021, 16:50

Eu am mai zis-o și o sa o tot repet, Gloomhaven nu e joc tematic. Sar toți pe BGG în sus când le spui ca e de fapt eurogame, dar e cea mai buna explicație când vezi ca pasionații de eurogames sunt fascinați de Gloomhaven și jucătorii care favorizează tematica nu. Nu prea am văzut eurogameri cărora sa nu le placa Gloomhaven. Da, este un sistem de combat și de r management al resurselor (cărțile în cazul de față). Primele 2 scenarii nu îți spun mai nimic despre cum e de fapt jocul. Nu prea ai decizii de luat momentan, dar mai încolo vei avea atât de multe decizii încât te va durea capul. Sunt foarte curios ce părere vei avea când vei ajunge la jocul adevărat (începând cu scenariul 5).

N-as merge pana acolo incat sa ma consider eurogamer pur-sange, dar majoritatea jocurilor care-mi plac sunt euro, nu tematice. N-am o problema nici cu abstractizarea unor informatii sau mecanisme ( imi plac Castles of Burgundy, Concordia sau Orelans si nu simt nevoia sa ma puna in pielea unui nobil feudal / din antichitate), dar daca tot au pus layerul asta de "campanie, eroi, monstri, poveste" in JotL, as vrea sa-l simt.

7 s:
Oceans: Ultimul titlu din seria Evolution și pe care l-am încercat în aplicație, Oceans e în esență un card game, engine builder + take that. Tematic, joci cărți cu care fie începi/dezvolți o specie subacvatică nouă, fie le combini/adaugi la o specie deja începută. Bineînțeles, cărțile au 3 mari abilități pe care le urmărești: Forage/Attack/Defence. Hrana pe care se pot hrăni speciile tale în fiecare rundă va fi capturată din recif, în funcție de forage power, apoi din alte secțiuni de ocean, pe măsură ce jocul avansează, sau dacă ai specii prădătoare, acestea vor ataca/fura hrana de la alți jucători. Fiecare specie are o populație maximă permisă, iar la final de rundă un anumit număr de pești dispar de pe specie și se transformă în puncte. Cheia jocului e să anticipezi posibilele mișcări ale adversarilor și să reușești să dezvolți abilități cât mai greu de contracarat, ca să aduni cât mai multe puncte în fiecare rundă, evitând moartea speciilor care rămân nehrănite. Per total, mi s-a părut cam haotic, cam mult text și greu de controlat. Poate se rezolvă cu mai multe plays, dar nu m-a impresionat foarte mult.

Polynesia: În Polynesia, jucătorii pornesc cu un număr de 5 meeples pe o insulă vulcanică de pe care vor să plece cât mai repede, pentru că vulcanul stă să erupă. În fiecare rundă există o fază de acțiuni și una de mentenanță. Faza de acțiuni permite în cele 3 ture să faci una din 4 acțiuni: Explore (creezi rute noi sau folosești deja rutele altora), Travel (muți meeples pe rutele tale sau pe ale oponenților contracost), Populate (aduci alți 3 meeples pe insula vulcanică sau 1 pe oricare altă insulă unde ai populație în arhipelag), Fish (pescuiești fie pești, fie scoici, care sunt cele 2 monede ale jocului). În faza de maintenance se trage un cub din săculeț (la 6 cuburi roșii vulcanul erupe și se termină jocul), jucătorii pierd un anumit tip de resursă la decizia primului jucător, vine faza de producție ale insulelor care produc pești/scoici și se schimbă primul jucător. E interesant mecanismul de acțiuni: În prima rundă ai 3 puncte de acțiune, în a doua 2, iar în ultima 1. Asta va dicta rute mai lungi sau mai scurte, costuri mai mari sau mai mici, resurse mai multe sau mai puține. Pe lângă asta, mai sunt și 3 cărți de scoring care alternează la fiecare joc. Scorurile finale sunt mici (cred că am câștigat cu 13 puncte), partida nu ar trebui să dureze mai mult de 45-60 minute, producția este top notch (Ludonova este unul dintre publisherii care îmi plac mult) dar per total mi s-a părut poate un pic cam simplist. Poate se va mai schimba impresia după mai multe partide.

Travelin’: Deja arhicunoscut, creația lui Eli Lester a fost un hit pentru familiile noastre de Sărbători. Un joculeț care îmbină hand management cu point to point movement, dar cu o doză destul de mare de take that. Sunt convins că varianta în engleză pierde din farmec, în română textele fiind mult mai haioase. Poate că de asta e cotat doar cu 6.8 pe BGG. Deși pachetul e o variantă bună de petrecere pentru 2-5 jucători, cred că după vreo 3 jocuri am avut senzația că e cam repetitiv, sau cel puțin știam toate cărțile pe de rost. Primul care vizitează 5 țări fără a fi atacat de ceilalți la ultima carte declanșează finalul jocului. Nu l-aș recomanda celor care nu suportă interacțiunea dintre jucători, sigur nu le va cădea bine Kebabul stricat.


8 s:
Loot of Lima: Ultima apariție a celor de la Boardgametables.com și de data asta un joc de deducție care reimplementează Deduce or Die, un titlu mai vechi, pe care l-a îmbrăcat într-o temă cu pirați și căutarea unei comori, firește. Punctele cardinale și cele 3 tipuri de teren de pe insulă determină 24 de puncte de locație. La început de partidă, 2 dintre acestea se scot și ele trebuie astfel căutate pentru a identifica ascunzătoarea comorii, iar toți jucătorii primesc la rândul lor niște locații de plecare. La tura ta, arunci cu 3 zaruri d10 și din rezultatul aruncării întrebi unul dintre jucători o întrebare de forma: De la N la SE, câte locații cu pădure sunt ale tale (asta dacă ai culoarea verde pe ambele zaruri cu punctele astea cardinale)?, sau De la E la V, câte locații sunt ale tale (asta dacă tipul de teren de pe cele 2 zaruri sunt diferite). Practic, folosești tot timpul o combinație de 2 zaruri pentru a elimina locațiile deja ocupate ale celorlalți și a izola cele 2 scoase din joc. Există 3 unelte de a mitiga norocul zarurilor, dar toate 3 pot fi folosite o singură dată pe joc. Nu am găsit norocul zarurilor fiind un impediment, pentru că de regulă găsești o persoană căruia să îi adresezi varii combinații și să afli informații prețioase, doar că jocul se va întinde la 90-120 minute cu 4-5 jucători, dacă jucătorii nu își definesc un sistem bun de notații și nu sunt atenți la întrebări. O singură greșeală e suficientă pentru a îți da socotelile peste cap și a te grăbi la anunțat locația comorii, verificând singur dacă e ce ți-ai notat tu pe foaie și spre persiflarea ta, să fi greșit și implicit să ieși din joc. Eu unul l-am găsit foarte potrivit și ușor de stăpânit, l-am și câștigat nu prin eliminarea tuturor jucătorilor ci prin găsirea locației, dar eu în general sunt ochi și urechi. Nu am jucat prea multe jocuri de deducție până acum, dar cred că este un titlu solid pentru acest gen.

Jocul lunii decembrie pentru mine este Loot of Lima.

Nu a fost atât de rău nici luna decembrie cu 16 titluri noi.

1. Victorian Masterminds - în acest joc, jucătorii vor căuta să devină cei mai buni oameni de știință nebuni, într-o eră victoriană steampunk, aruncând în aer clădirile iconice ale capitalelor europene și asamblând un dispozitiv (tanc de luptă) pentru a domina continentul. Tema este distractivă, dar nu prea are legătură cu mecanicile de joc, mai degrabă este un decor. În practică, pur și simplu se face o selecție între cinci resurse diferite pe care doriți să le achiziționați. Totuși, nu veți primi imediat resursa menționată, până când acțiunea nu va fi selectată în total de trei ori. Fiecare acțiune de asemenea,are și un beneficiu suplimentar. E foarte important de urmărit oponenții că se pot bloca destul de repede dacă nu au acces rapid la acțiunea dorită. Deși tematic șubred, grafica și game flow-ul compensează. 8 / 10 "
2. Truck Off: The Food Truck Frenzy Roll and Write - pe tură jucătorul activ aruncă setul de zaruri poliedrice, din care alege una și trasează pe harta de joc drumul la clădirea de aceași culoare. Apoi se marchează pe ruta de joc zarul ales și pe baza unui sistem de matrice se pot alege diferite bonusuri. Sunt câteva reguli de trasare a rutei dar în principiu nu este un joc complicat. Merge destul de repede, dar sistemul de bonificație nu este cel mai reușit. 7 / 10
3. Floor Plan jucătorii își asumă rolul unui arhitect care proiectează o casă pentru un client. În fiecare rundă, o pereche de zaruri sunt aruncate și apoi jucătorii vor acționa simultan, folosind zarurile fie pentru a desena o nouă cameră pe planul, fie pentru a adăuga caracteristici arhitecturale și de amenajare a teritoriului. Sunt clienți în joc, care au diferite cerințe care la rândul lor se transformă în puncte de victorie. Câștigă cel care are cel mai eficient design. Pentru mine una dintre cele mai bune jocuri de tip roll & write din ultima vreme. 8 / 10
4. Divvy Dice - acest joc roll & write are la bază niște cartonașe care se pot ulterior șterge, și fiecare, dacă este completat conform cerințelor atunci dă diferite bonusuri plus contribuie la punctajul final. Mecanismul de bază este cel cunoscut din Ganz Schon Clever, dar combinația cu aceste obiective o face mult mai interesantă dar în același timp o și prelungește, ceea ce este puțin în defavoarea jocului. 7 / 10
5. Ripple Rush - un flip & write destul de simpluț, în care pe tură se joacă câte o carte, apoi în funcție de cifra și forma geometrică se încercuiește poziția aferentă pe foaia de joc, încercând să se completeze rânduri și coloane pentru bonusuri. Nu este mare filosofie jocul, nici măcar nu te poți baza să faci cine știe ce combinații. Un filler mediocru. 5 / 10
6. Metro X - este un joc flip & write al cărui scop este construirea celui mai eficient sistem de metrou. Pe tură se joacă câte o carte care va defini acțiunea după care fiecare jucător folosește această acțiune pe foaia proprie pentru a încercui stațiile de pe liniile de metrouri, având grijă că este destul de dificil de sărit peste stații în care se întâlnesc mai multe linii. Sunt câteva reguli simple și cine reușește să își construiască cele mai lungi linii, câștigă. Jocul este foarte distractiv și rapid. 8 / 10
7. Raiders of Scythia - la acest joc chiar nu am ce adăuga: este cam același cu Raiders of the North Sea, altă tematică și câteva elemente de joc în plus, dar la fel de bun. 8 / 10
8. In the Hall of the Mountain King - un joc interesant de gestionare a resurselor, unde pe tură jucătorii își construiesc propriile tuneluri pentru ca apoi să transporte statui prin ele pentru a atinge anumite obiective. Are câteva idei interesante proaspete, cum ar fi o piramidă a trolilor (acestea se cumprără și se așează într-o piramidă) proprii: atunci când se activează un nou card troll aceasta activează toate cărțile de sub. Un joc cu o grafică superbă, tematică bună un game flow excelent. 9 / 10
9. La Granja: No Siesta - varianta roll & write a jocului La Granja. Este un filler bunicel și rapid, se aruncă cu zaruri, fiecare jucător își alege zarurile apoi taie de pe foaia proprie simbolurile aferente: animale, legume, alte resurse. Sunt mai multe seturi, ce dacă se completează dau anumite bonusuri sau puncte la final. Din păcate nu se pot face combinații foarte interesante ca la alte jocuri de genul, și de aceea este destul de random. 6 / 10
10. Viscounts of the West Kingdom - nu am avut mari așteptări mai ales după Paladins, dar am fost profund surpins de cât de bine merge jocul cu acțiunile de pe rondelă, plus partea de planificare cu ajutorul cărților. Idea de bază că joci o carte, care are un simbol anume, care se referă la o acțiuni anume, apoi vei mișca pionul (cavaler) pe tablă, și unde ajunge poți executa aciunea selectată. Realizarea este la fel de bună ca ale predecesorilor, game flow-ul destul de bine pus la punct, și zic eu și o rejucabilitatea destul de bună. 8 / 10
11. Praga Caput Regni - jocul este un point salad care combină o grămadă de mecanisme de joc cu scopul de a construi diferite elemente arhitecturale din capitala cehă. Deși la prima vedere e impresionant complexitatea jocului, la final de partidă pot să zic, că prea multe elemente au fost comprimate în acest euro și ca atare timpul de joc se prelungește prea mult și pe degeaba. Eu sunt de obicei de părere că less is more. Plus are o grafică destul de încărcată ceea ce face și mai dificil să vezi ce acțiune îți aduce mai multe puncte. 7 / 10
12. Paris - un joc marca Kramer & Kiesling în care jucătorii plasează pe tură clădiri în diferitele zone ale Parisului și încearcă să obțină majoritatea. Clădirile mai valoroase au și un aspect de cost, resursele fiind adunate din plasare clădirilor fără cost, sau cu valoare mai mică. Pe lângă asta mai are și un aspect de bonus-uri care la fel ajută destul de mult, iar dacă le cunoști atunci sunt câteva combinații extrem de bune. Ceea ce este puțin dezamăgitor, condițiile de final de joc. Este un teanc de tile-uri cu bonusuri, și în momentul în care nu mai poți plasa clădiri sau nu mai sunt clădiri, tragi din acest teanc. Însă aceste bonusuri nu sunt cine știe ce puternice, câteva punctulețe, care deobicei nu fac diferența. 8 / 10
13. Smartphone Inc. - un joc economic al cărui scop este să vinzi cât mai multe telefoane pe tură și să domini diferite regini de pe glob din punctul de vedere al vânzărilor. Fiecare tură pornește cu o fază de planificare a acțiunilor, prin care se suprapun niște tile-uri și ce rămâne vizibil vor fi acțiunile disponibile pe tură. Pe de altă parte este foarte interesantă cum factorul de preț de vânzare stabilit va influența ordinea de joc, ca urmare trebuie să fi atent extrem de mult la ce fac alții, sau ce încearcă, altfel poți pierde puncte serioase. Deși rundele au diferite faze, totuși are un game flow destul de bun, o tablă de joc superbă, dar totuși la un moment dat poate fi puțin cam repetitiv (încă nu am încercat cu modulele din extensie, să sperăm că ajută) 8 / 10
14. Edenia - un joc care are la bază mecanica cunoscută din Tsuro. Scopul este ca fiecare jucător să reușească să-și trimită berbecii spațiali pe planeta Edenia, unde crește iarba eternă. Deși are reguli simple: plasezi un tile, și miști berbecul, dar faptul că este piperat cu diferite obiecte spațiale fiecare cu regulile proprii, o face puțin prea complicat pentru ca să fie încadrat ca și joc de familie bun. Pe de altă parte simplicitatea regulilor nu o face interesantă pentru gameri. Grafica este excepională și nu durează foarte mult. 5 / 10
15. New York Zoo - un alt joc tip tetris de la Uwe Rosenberg. Scopul este ca pe tură, mișcând markerul să contruiești clădiri într-o grădină zoologică sau să cumperi diferite animale, care la un moment dat se înmulțesc. Când o clădire (sau cușcă) e plină, jucătorul are acces la niște tile-uri extra cu ajutorul cărora pot să dezvolte mai departe zoo-ul propiru. Căștigă cine reușește să-și umple primul grădina zoologică. Deși calitativ bine realizat, jocul este unul mediocru după părerea mea, în plus poți rămâne fără meeple-uri mai ales când te joci cu mulți jucători. 6 / 10
16. Stockpile - în general, nu mă pasionează jocurile cu acțiuni bursiere, dar aceasta cumva iese din tipar. Mi-a plăcut foarte mult partea de bluffing, adică informațiile limitate pe care le are fiecare jucător atunci când stabilesc ce stocuri să liciteze și dacă vând sau păstrează acțiuni ale diferitelor companii. Se joacă repede și este în același timp suficient de complex. E un joc bun. 7 / 10


Jocul lunii pentru mine a fost In the Hall of the Mountain King!

mendocino wrote: ↑

03 Jan 2021, 22:49

15. New York Zoo - un alt joc tip tetris de la Uwe Rosenberg. Scopul este ca pe tură, mișcând markerul să contruiești clădiri într-o grădină zoologică sau să cumperi diferite animale, care la un moment dat se înmulțesc. Când o clădire (sau cușcă) e plină, jucătorul are acces la niște tile-uri extra cu ajutorul cărora pot să dezvolte mai departe zoo-ul propiru. Căștigă cine reușește să-și umple primul grădina zoologică. Deși calitativ bine realizat, jocul este unul mediocru după părerea mea, în plus poți rămâne fără meeple-uri mai ales când te joci cu mulți jucători. 6 / 10

LOOOOL, la noi în singura partidă pe care am jucat-o 5 jucători (că nu mai am prieteni pe care să-i păcălesc să jucăm) s-a terminat teancul de tileuri extra și nu mai era niciun tile normal care să se potrivească în grădina zoologică. SMH, cu siguranță nu a fost creat cu atât de mulți jucători în gând dar Feuerland Spiele a spus: bagă acolo, tati, încă un jucător că 1-5 e la modă. Shame.

mendocino wrote: ↑

03 Jan 2021, 22:49

11. Praga Caput Regni - jocul este un point salad care combină o grămadă de mecanisme de joc cu scopul de a construi diferite elemente arhitecturale din capitala cehă. Deși la prima vedere e impresionant complexitatea jocului, la final de partidă pot să zic, că prea multe elemente au fost comprimate în acest euro și ca atare timpul de joc se prelungește prea mult și pe degeaba. Eu sunt de obicei de părere că less is more. Plus are o grafică destul de încărcată ceea ce face și mai dificil să vezi ce acțiune îți aduce mai multe puncte. 7 / 10

Foarte interesant. Pe mine ma exaspereaza de obicei grafica incarcata si elementele de decor fara prea mare scop in joc, dar chiar daca Praga are harta cam incarcata nu mi s-a parut deloc greu de urmarit, si iconografia mi s-a parut super clara. Poate m-am mai obisnuit si eu, dupa jungla din Maracaibo...

Corwin wrote: ↑

31 Dec 2020, 14:27

Yokohama - Nota maxima ramane pentru original.

Small Islands - E un puzzle superb si care pentru mine e deocamdata de nota 9 / 10, dar s-ar putea chiar sa urce la 10.

Doua jocuri care si pe mine m-au surprins in mod foarte placut. Yokohama parea o bestie care ocupa toata masa si de care nu m-as atinge, dar s-a dovedid a fi un design extrem de bine pus la punct, cu reguli simpliste dar cu multe cai spre victorie. Small Islands facea parte si el din jocurile care incearca sa copieze Carcassonne si ma asteptam sa fie un nou fail, dar pe la jumatatea partidei, deja eram captivat de elementul fresh pe care l-a adus. Abia astept sa le rejoc pe ambele.

emisanSB wrote: ↑

31 Dec 2020, 19:08

Deși sunt mare fan Uwe Rosenberg, Hallertau l-am bifat la capitolul dezamagiri:


A Feast For Odin . Ca joc solo cred ca este cel mai bun testat de mine vreodata. Vikingii m-au cucerit.

Nota 9+.

Vad tot mai multe persoane care sunt dezamagite de Hallertau, plus anunturile de vanzare, care sunt semn ca ceva nu e de bine cu jocul asta.
Chiar atat de rau a dat-o-n bara anul asta Uwe? Nici ala cu Zoo nu pare sa fie vreo mare reusita, ca am tot vazut pareri mai degraba negative.
De Hallertau inca nu am avut timp sa ma uit despre ce e, dar acum parca sunt din ce in ce mai putin interesat de joc.

Iar cu Odin, si eu am apucat sa il joc doar solo luna trecuta, dar momentan am decis sa nu imi las aici pareri despre el, pana ce nu apuc sa il joc si in 2 sau 3 jucatori, incat sa vad si interactiunea din joc si sa pot avea o parere mai concludenta. Dar pana acum ca solo, e excelent.

Ovidiu, daca tin bine minte, tie ti-a placut At The Gates Of Loyang.
Daca da, sunt sanse sa iti placa Hallertau.
Eu nu zic ca e un joc rau ci doar sub asteptari.