Vai, e prima lună când mă pot lăuda și eu cu 5 jocuri nou încercate! În ordinea în care le-am jucat:
Brass Birmingham. Ador Brass Lancashire, așa că mă așteptam la lucruri foarte bune și din partea versiunii Birmingham. Am fost plăcut impresionat de rolul pe care îl joacă berea și de dinamismul imprimat jocului de acest nou element. Bonusurile oferite dacă vei consuma berile oferite de comercianții de la marginea hărții sunt mici, dar vei vrea să fii tu cel care beneficiază de ele. Există o competiție sporită pentru anumite orașe, îmi place foarte mult că acum există puncte diferite de victorie acordate diferitelor tipuri de așezări prin conexiunile pe apă/căi ferate la finalul fiecărei ere, precum și mica modificare vizând cărțile wild. Ca și experiență în 2 jucători, cred că momentan aș pune Community variant de la Lancashire un pic mai sus, dar momentan sunt foarte entuziasmat de oportunitățile oferite de Birmingham. Clar unul din cele mai elegante, rejucabile și interactive jocuri din colecție.
Disclaimer: Review copy oferit de Roxley Games.
A Feast for Odin. Un joc nou în colecție de la cel care a devenit deja designerul meu favorit, Uwe Rosenberg. De data asta, la plasarea de muncitori se adaugă plasare de cartonașe ca principalul mod de a obține puncte, de a hrăni muncitorii, ba chiar de a opține venituri și bonusuri pe parcursul jocului. Excepțional, probabil jocul care oferă cele mai multe decizii relevante pe care le poți lua din cele pe care le-am încercat până acum. Habar n-am cât de bine echilibrate sunt cărțile, dar ai atât de multe oportunități interesante în care să le joci, încât în toate jocurile de până acum cărțile nu au fost factorul principal care au determinat câștigătorul. Au fost mai degrabă cireașa de pe tort, au oferit un plus de diversitate fiecărei partide, fără a te determina complet să îți schimbi strategia. Ce te determină să îți schimbi strategia este tocmai faptul că ai zeci de acțiuni posibile, și vei dedica multe partide încercând combinații de acțiuni și de strategii care să îți aducă victoria. Am zis deja că e excepțional?
Steampunk Rally Fusion. Primul joc tip cursă pe care îl încerc. Versiunea pe care o avem vine și cu jocul de bază Steampunk Rally și cu extensia standalone Steampunk Rally Fusion, ceea ce înseamnă că ai 4 trasee posibile pe care te poți întrece, zeci de personaje cu abilități speciale, și o grămadă de cărți cu părți de invenții pe care le poți adăuga la mașinăria ta inițială. Jocul este foarte distractiv și arată foarte bine, chiar dacă nu sunt mare fan al temei steampunk. Dar ideea de a construi o mașinărie uriașă, de a activa zarurile prin plasarea lor pe cărți și de a putea să reactivezi spațiile de acțiune doar dacă plătești pentru eliberarea spațiilor mi se pare o mecanică foarte bine implementată și una cu care personal nu m-am mai întâlnit. Eram obișnuit cu jocuri în care spațiile de acțiune se eliberază automat la finalul unei runde, dar Steampunk Rally te invită să plătești dacă vei vrea să folosești din nou o anumită abilitate. Varianta nouă a jocului vine și cu cărți care se pot auto-distruge pentru un efect puternic, și cu cărți care pot fi upgradate. Prefer însă varianta de ”începători” din regulament, în care jucătorii fac acțiuni turn-based, în detrimentul celei real time, pentru că jocul e cam haotic și îmi place să pot urmări cât de cât ce se întâmplă la masă. L-am jucat doar în 2 și se întâmplă o grămadă de lucruri, posibil să aibă sens în mai mulți varianta de real time ca să nu dureze prea mult. Un potențial minus al jocului e că e cam multiplayer solitaire, sunt ceva cărți prin care poți încurca oponenții și există o fază importantă de drafting, dar pentru unele persoane s-ar putea să nu fie suficientă interacțiune.
Disclaimer: Review copy oferit de Roxley Games.
Ashes Reborn.. Un joc pe care îl aștept de mulți ani. Un joc de cărți customizabil, în care jucătorii controlează un Phoenixborn (cu abilități speciale) și încearcă să reducă viața Phoenixbornului opus la 0. Diferența majoră față de alte jocuri de genul este că nu vei avea foarte multe unități pe tablă în același timp. Din contră, după cum o spune și numele, mai degrabă unitățile tale se vor regenera de la rundă la rundă, chemând Conjurații pe hartă prin intermediul vrăjilor. Are și părți de tableau building, resursele sunt generate prin intermediul zarurilor, overall este un joc foarte plăcut. Partea cea mai bună e că nu ai nevoie de extensii sau alte jocuri de bază ca la LCG-uri, pentru că în jocul de bază sunt deja pachete preconstruite care par destul de echilibrate. Me likey.
Ankh: Gods of Egypt.. Am avut pentru mulți ani opinia relativ nepopulară că Blood Rage și Kemet sunt mișto și în 2. Sunt fericit însă că în final pot recomanda un joc de tip area control care merge excelent în 2 fără a mă mai poziționa împotriva curentului. Îmi place absolut tot la acest joc, mai puțin faptul că varianta retail are prea puțini Guardians. Ce îmi place cel mai mult este faptul că luptele sunt importante nu doar prin prisma eliminării adversarilor din anumite regiuni, dar și că acolo ai ocazia să construiești monumente, se dau puncte pentru devotamentul cetățenilor față de zeii tăi, se generează resurse - cu alte cuvinte, ce în alte jocuri se petrece în afara luptelor, aici devine o parte integrală a fazei de conflict. Simplitatea acțiunilor și importanța poziționării pe hartă amintesc pe bună dreptate de un joc de Knizia - ba chiar aș spune că posibilitatea de a plasa trupe pe hartă adiacent altor trupe alor tale sau monumentelor pe care le controlezi e foarte similară modului în care poziționezi jetoane în Babylonia. La fel, importanța controlului monumentelor e și ea ceva ce pare că ai întâlni într-un Knizia. Dar jocul vine și cu cele mai aspectuoase miniaturi pe care le-am văzut într-un joc, cu o carte de scenarii adaptate unui număr variabil de jucători, care uneori introduc reguli noi, cu un mod unic de a se genera evenimente, și cu partea foarte interesantă că poți anunța că faci o acțiune fără să faci nici o parte din acțiunea respectivă - doar pentru a declanșa un eveniment sau pentru a-ți încurca cumva oponentul. Foarte, foarte bun.
Jocul lunii:
A Feast for Odin, urmat de Brass Birmingham, dar asta și pentru că Ankh am jucat o singură dată în octombrie, și 1 dată în noiembrie.Altfel, Ankh ar fi pe 2, și AFFO l-ar bate doar la mustață. Oricum, atât Ankh cât și A Feast for Odin sunt candidate puternice la jocul anului pentru mine (Hallertau și Beyond the Sun fiind celelalte 2).