Best new game - Februarie 2022

[Ailur]

In ordinea cronologica a partidelor:


Fantasy Realms - un joc de card drafting si set collection care ofera destul de multe pentru un simplu pachet de carti. Pe parcursul a 7 ( daca-mi aduc bine aminte ) runde de joc, incerci sa-ti faci deckul din fata ta din ce in ce mai bun si mai sinergistic. Sunt combo-uri destul de suculente de obtinut aici, prin urmare esti mereu in cautarea unor carti care sa se potriveasca si mai bine cu cele stranse pana in acel moment. Problema este ca atunci cand renunti la o carte, ea poate fi luata de adversar, prin urmare trebuie sa fii cu ochii si pe cartile pe care le selecteaza el din pool-ul comun. Fun, dar simt ca pe viitor va avea nevoie de un expansion, pentru mai multa variabilitate. 7/10

Praga: Caput Regni - yuck! PCR e un joc care are exact ceea ce detest la jocurile medium-heavy contemporane: prea multa complexitate care ofera prea putina satisfactie. Jocul are multe componente si variabile, ceea ce duce invariabil ( sic! ) la foarte multa gestiune si avut grija ca "la mutarea aia primesti o resursa sau doua monede in plus." Combo-urile sunt atat de meschine incat sunt complet neinteresante, majoritatea se intampla de la sine, pentru ca vorbim de un point salad care-ti da puncte si cand respiri, fara sa implice o planuire atenta, si ofera catre 3,4 puncte ( din circa 100+ ), deci avansezi precum melcul, fara sa ai satisfactia ca ai planuit o miscare geniala care sa te detaseze de ceilalti jucatori.

Cel mai interesant element al jocului este roata cu care selectezi actiunile, dar restul mecanismelor sunt aruncate acolo la gramada, ca sa fie ( area control, engine building, tile placement, etc. ), printre ele detasandu-se unul pe care-l urasc in mod specific: "du-ti pionul pe pista asta inca trei pasi". ( La Mombasa exista acelasi mecanism, dar acolo daca te specializai pe o anumita cale, costurile erau pe masura, nu puteai sa te raspandesti pe mai multe cai, si in plus obtineai niste bonusuri considerabile, aici ciupesti 8 puncte in plus si o fereastra bonus. ) Asta e o alta problema pe care-o am cu PCR: caile de victorile sunt prea deschise si complet neimpresionante.

Tema este complet lipita: te misti pe mai multe trasee cu legaturi minimale intre ele, si te minti ca participi la construirea Pragai. Plansa arata bine la prima vedere, dar devine extrem de incarcata in timpul jocului, iar elementele 3D sunt superflue.

N-am nimic impotriva jocurilor de genul "point salad", ( sunt multe titluri ale lui Feld care-mi plac ), dar asta e o salata care a stat prea mult in frigider si acum e la raionul de vanzare accelerata de la Mega. 5/10

Beyond the Sun - un joc euro cu legaturi tematice destul de stranse despre cucerirea spatiului si ( mai ales ) despre obtinerea sau cercetarea unor tehnologii ale viitorului. Jocul are multe cai spre victorie ( care par destul de echilibrate intre ele, data fiind diferenta mica de scor intre diversele abordari ), si o folosire inteligenta a zarurilor-resursa ( care sunt folosite mai degraba ca indicatoare ale diverselor tipuri de resurse folosite - mana de lucru, resurse, nave spatiale ). Un detaliu tematic care mi-a placut este faptul ca atunci cand colonizezi o planeta, navele folosite pentru colonizare se intorc inapoi ca resurse pe tabla de joc ( colonia genereaza resurse pentru organizatia-mama ). Regulamentul e bine scris, iconografia se retine imediat. Singurele lucruri care opresc BtS sa obtina o nota mai mare sunt timpul destul de lung de joc si prezentarea destul de batranicioasa ( lipsa graficii pe carti, tabla principala prea anosta ). 8.25 /10

Signorie - un joc in care fiecare jucator reprezinta o familie din Italia renascentista, cautand sa-si faca relatii si sa-si plaseze membrii familiei in pozitii sus-puse. Arata destul de sec ( desi in general imi place prezentarea de la What's Your Game? ), harta Italiei este de un bej cumplit, iar manualul este foarte foarte bine scris. Jocul este cu o runda cam prea lung - exista insa o varianta deja inclusa in joc care sugereaza eliminarea primei runde, iar in doi jucatori sugerez si varianta care reamesteca familiile importante din oras la fiecare runda ( e o explicatie destul de lunga, cei care stiu jocul vor intelege despre ce e vorba ). "Motorul" pe care-l folosesti pentru a-ti propulsa familia in scara ierarhica a Italiei este "dat" de catre joc, prin urmare rejucabilitatea ar putea fi o problema pe termen lung. Iti poti customiza acest engine, folosindu-te de ajutoare si slujitori, dar in cea mai mare parte vei juca acelasi joc de fiecare data ( strange bani, avanseaza-ti membrii familiei, plaseaza-i in orase, repeta ). Variabilitatea este data de un element de area control si set collection dat de acele placute cu familiile influente din diverse orase, familii pe care vei incerca sa le aduci de partea ta ( privandu-l pe adversar de ele ). Interactiunea este preponderent indirecta, dar totusi exista momente cand vei ocupa fix spatiul pe care celalalt il viza inca cu o runda inainte. Ce ar fi ajutat si mai mult, probabil, ar fi fost niste evenimente care sa influenteze fluxul fiecarei runde sau care sa aduca niste elemente speciale / exceptii de la regula inainte de fiecare runda. Valorile zarurilor influenteaza si ascensiunea membrilor familiei in diferite domenii, dar prezinta si un mecanism de compensare interesant - alegi sa platesti bani pentru zaruri mai mici ( bani care nu curg garla in joc ), sau alegi zaruri mai mari dar nu primesti bonusul de la finalul rundei.

M-a deranjat ca femeile-meeple membre ale familiei sunt folosite mai degraba ca resurse de mana a doua, in loc sa fie un joc diferit de cel al barbatilor-meeple. O sa ziceti ca e tematic pentru perioada istorica, dar daca tot avem aceasta usoare diferenta de gameplay, mi-ar fi placut ca diferenta sa fie mai mare: as fi preferat ca folosirea lor in joc sa aduca mai multa flexibilitate ( daca folosirea barbatilor este preponderent dedicata celor trei cai de a urca in societate - nobilime, religie, armata ), mi-ar fi placut ca femeile sa nu fie reduse la un mod mai putin interesant de a obtine puncte, ci o alianta bazata pe un mariaj aranjat sa aduca mai multe optiuni sau bonusuri.

Pare ca sunt mai multe critici decat laude, dar jocul in sine, bucla mecanica este satisfacatoare si intuitiva, rundele creaza anticipatie,iar Signorie iti ofera ceva interesant de facut cu fiecare alegere de zar. 7/10

Jocul Lunii: Beyond the Sun

[Corwin]

Praga: Caput Regni - yuck! PCR e un joc care are exact ceea ce detest la jocurile medium-heavy contemporane: prea multa complexitate care ofera prea putina satisfactie. Jocul are multe componente si variabile, ceea ce duce invariabil ( sic! ) la foarte multa gestiune si avut grija ca "la mutarea aia primesti o resursa sau doua monede in plus." Combo-urile sunt atat de meschine incat sunt complet neinteresante, majoritatea se intampla de la sine, pentru ca vorbim de un point salad care-ti da puncte si cand respiri, fara sa implice o planuire atenta, si ofera catre 3,4 puncte ( din circa 100+ ), deci avansezi precum melcul, fara sa ai satisfactia ca ai planuit o miscare geniala care sa te detaseze de ceilalti jucatori.

La Praga in partidele in care-mi merge treaba am avut combouri de 15, 20, sau chiar de vreo 50 de puncte. (tinand cont si de efectele care se numara la final de joc) Mi se pare ca e oarecum comparabil cu Grand Austria Hotel cand vine vorba de combouri, desi poate ceva mai greu sa le planuiesti bine, si se intampla intr-adevar mai rar astea mari de tot.

[Corwin]

O luna ceva mai modesta ca ianuarie, dar ma bucur ca am incercat trei jocuri (well, doua si o extensie) pe care doream de mult sa le joc, si-am mai si rejucat Blood Rage pe BGA sa-mi amintesc ce bun e! Mai greu insa cu alesul jocului lunii, vedeti imediat de ce.

7 Wonders: Architects (online, BGA) - Un 7 Wonders aratos, cu aproape zero gameplay, unde poti castiga uneori facand random draw tot jocul. Cea mai mare inselatorie de la Caritas incoace. Si a mai si castigat jocul anului la As d'Or. Mi se face rau. 2 /10. (nu pot sa-i dau stele)

Bonfire (online, yucata) - Am auzit de la multi ca e un Feld heavy si fain, dar... e drept ca e heavy. Are insa cam multe chestii amestecate, si mecanismele nu au mare sens. Imi aduce putin aminte a Trajan si Forum Trajanum din punctul asta de vedere. S-ar putea sa-l mai incerc o data, de doua ori, sa vad poate ma prinde pana la urma, dar deocamdata e de 7 / 10.

Inis (face to face) - Mai demult ziceam ca nu-mi prea plac jocurile cu bataie, dar asta si pentru ca inca n-am jucat Cyclades cu regulile de combat corecte... Si totusi multe mecanisme din Cyclades mi se par superbe, iar Blood Rage si Rising Sun sunt in top 100, asa ca eram foarte curios de Inis. Si pe de o parte are niste mecanisme absolut superbe: draftul acelorasi carti runda de runda (minus una) in care poti da mai departe inclusiv una pastrata anterior; regula ca poti zice pas si apoi reveni in runda, care face jocul foarte, foarte interesant din punct de vedere tactic; efectele in sine ale cartilor draftate sunt si ele foarte interesante si au subtilitati de care sigur nu-ti dai seama de la inceput. Dar... ai un ditamai pachet de carti rosii din care faci blind draw si pot schimba tot jocul sau pot sa-ti fie complet inutile. De ce?!?!? Mi-au stricat absolut tot cheful de-a mai juca vreodata jocul. Pentru partile bune ii dau 7 / 10, dar imi pare rau de ele... E efectiv "Area Control: The Party Game". Mai bine fac un efort sa rejoc corect Cyclades, sau joc Blood Rage/Rising Sun. (sau invat Kemet sau Ankh)

Copenhagen (online, BGA) - Un Ticket to Ride-like in care tragi carti colorate pe care apoi le cheltuiesti pentru a plasa niste polyominoes pe o tabla personala pentru a lua bonusuri si puncte. E un race game pana la 12 puncte, dar mi se pare cam simplut si nu stiu cat de rejucabil e. E bun de 7 / 10.

Ultimate Railarods (face to face German Railroads, online Asian Railroads pe BGA) - Ma bucur ca l-am jucat, schimbarile din base si Germany sunt faine, Asian expansion are un track partajat de engineering cu idei interesante dar nu foarte complicate, iar train tracks din Asian sunt... putin coplesitoare drept vorbind, dar abia ce joc prima partida. Merita pe deplin noua editie, dar pana la urma e o extensie si ceva modificari. 9 / 10, dar nu poate candida la jocul lunii.



---

Jocul lunii: nope. Nu pot da "titlul" unui joc de 7, si Ultimate Railroads e pana la urma doar o extensie.

[Ailur]

La Praga in partidele in care-mi merge treaba am avut combouri de 15, 20, sau chiar de vreo 50 de puncte. (tinand cont si de efectele care se numara la final de joc) Mi se pare ca e oarecum comparabil cu Grand Austria Hotel cand vine vorba de combouri, desi poate ceva mai greu sa le planuiesti bine, si se intampla intr-adevar mai rar astea mari de tot.

Te cred pe cuvant. E-adevarat ca am o singura partida de PCR, dar nici nu pot spune ca prima impresie m-a facut sa mor de nerabdare sa-l pun pe masa din nou.

[emisanSB]

Norwegians este prima expansiune serioasa pentru A Feast For Odin.
Ca gameplay, aceasta nu schimba cu absolut nimic jocul de baza însă aduce multe fix-uri și balansează mai bine strategiile:
- o noua planșa centrala modulara, care scaleaza în funcție de numărul de jucători și cu anumite spații de acțiune regândite. Cea mai importantă modificare este a-5-a coloana de acțiuni, puternice și ușor de executat (1-2 vikingi) care însă înseamnă finalul rundei pentru jucătorul care alege aceste acțiuni.
- 2 tipuri noi de animale, caii mai bine punctați și porcii mai flexibili și mai ușor de înmulțit.
- minimizarea impactului adus de elementele aleatorii din joc: armele, ocupațiile (inclusiv cele inițiale).
- un nou tip de clădiri unice (artisan sheds), insule noi, bunuri noi, etc.
Ca și concluzie adaug faptul că nu as mai juca jocul de baza fara Norwegians însă nu este genul de expansiune pe care mi-o doresc la un joc (una ce repara punctele slabe ale jocului de baza). Cel puțin nu la un joc care costa cat AFFO.....

Crystal Palace este un mid-to-heavy euro cu tematica inspirata din prima expoziție universala de la Londra din 1851.
Tematica ne indică și doua din strategiile predominante din joc: invențiile și personalitatile marcante ale vremii.
Ca si mecanica principala avem worker(dice) placement, jucatorii avand avantajul de a-si alege singuri valoarea zarurilor la inceputul fiecarei runde, dar fiecare zar va fi platit in functie de valoarea sa. Intr-un joc cu bani nu foarte usor de obtinut, va trebui sa mentii un balans permanent intre zaruri mari si zaruri mici.
O sa mentionez doar cateva puncte mai controversate din joc:
- elementele de ”take that” care rezulta din faptul ca efectul cartilor cu patente/prototipuri se pot aplica oricarui jucator. Interesanta optiunea designerului insa in singura partida pe care am jucat-o pot zice ca nu am intalnit situatie in care sa nu imi convina sa ”suport” eu efectele cartii, pentru ca mereu partea pozitiva compenseaza din plin partea negativa.
- o alta decizie ciudata este cea legata de punctele de penalizare pentru loans (-8/-9/-10 pct) insa un -9 aplicat tuturor imprumuturilor elimina stresul asta. Tot in zona de loans adaug faptul ca in partida jucata, nimeni nu a apelat la ele. Nu sunt nici pe departe atat de necesare precum in Brass spre exemplu.
- Buzz track-ul teoretic permite o a-3-a strategie spre victorie insa il vad mai degraba complementar la una din celelalte doua strategii mentionate anterior.
- randomness-ul tile-urilor research mi s-a parut cel mai deranjant lucru din joc: unele sunt excelente, altele cat se poate de meh. Pe de o parte insa efectul acestora poate depinde si de zonele in care e dezvoltat jucatorul.
Per total e un joc solid, pe care nu l-as refuza aproape niciodata sa il vad intins pe masa.
Nota 8

Agricola Family Edition este versiunea standalone, usor castrata a variantei de familie din editia clasica.
Inteleg de ce majoritatea fanilor Agricola subapreciaza aceasta versiune, insa daca vrei sa joci un worker placement cu tematica rurala, in familie sau cu jucatori de ocazie și nu accepti norocul zarurilor din Stone Age, nu ai multe optiuni.
Jocul are problema rejucabilitatii limitate si a variabilitatii inexistente insa compenseaza din plin cu pretul foarte decent si cu componentele din lemn customizate.
Eu avand editia initiala a jocului (doar cu animeeples) ma bucur si pentru faptul ca pot juca acea versiune, cu componentele din editia de familie.
Nota 7+

Obsession (versiunea 2.0)
Am facut si eu o mica obsesie pentru acest joc si trebuie sa ma felicit pentru achizitie.
Obsession este un joc de 16/20 de runde în care jucătorii construiesc un deck de carti cu nobili, își renovează proprietatea achiziționând tile-uri dintr-un market comun și manipulează un personal extins de workeri (majordom, menajere, servitori, valeți, lachei). Găzduirea cu succes a unor activități sociale prestigioase, cum ar fi vânătoarea, recitalurile muzicale, biliardul, dezbaterile politice și balurile cresc bogăția, reputația și conexiunile in cvadrul nobilimii.
În fiecare tură, jucătorii aleg un tile reprezentând o cameră, un spațiu exterior sau o activitate care dictează evenimentul care poate fi găzduit și invitații care urmează să fie chemati. Turele necesita planificare atenta pentru a avea personalul adecvat disponibil pentru a deservi evenimentul și pentru a ajuta oaspeții conform necesittilor aacestora. Recompensa este constituita din noi oportunități de investiții în tile-uri mai valoroase, creșterea reputației, un cerc de cunoștințe influente și un personal mai mare și bine pregătit.
Obsession te transpune intr-o lume parca desprinsa din romanele lui Jane Austen si iti ofera un sentiment de unicitate pe care cu greu il mai gasesti in perioada asta a boardgaming-ului modern.
Pachetul ”straluceste”, productia este excelenta, grafica simplista si de efect iar compartimentarea cutiei, gandita sa cuprinda si extensiile este de nota 10. Abia astept sa testez si Upstairs, Downstairs.
Nota 9 si evident jocul lunii februarie.

[Corwin]

Crystal Palace chiar m-a uimit si pe mine. Dupa prima partida mi s-a parut bun, dupa a doua excelent. Si da, si noi am pus -9 vp pentru toate imprumuturile neplatite. Nu mai tin minte prima partida, dar in a doua toti trei am luat loans, cate doua platite la sfarsit, si eu am avut si unul neplatit. Am terminat toti intr-o plaja de 6vp, eu la un punct in spatele castigatorului, asa ca nu cred ca e o problema luatul de imprumuturi, te poate ajuta semnificativ.

[emisanSB]

Praga: Caput Regni - yuck!

Crystal Palace chiar m-a uimit si pe mine. Dupa prima partida mi s-a parut bun, dupa a doua excelent. Si da, si noi am pus -9 vp pentur toate imprumuturile neplatite. Nu mai tin minte prima partida, dar in a doua toti trei am luat loans, cate doua platite la sfarsit, si eu am avut si unul neplatit. Am terminat toti intr-o plaja de 6vp, eu la un punct in spatele castigatorului, asa ca nu cred ca e o problema luatul de imprumuturi, te poate ajuta semnificativ.

Sunt convins ca sunt foarte echilibratele partidele intre jucatori no loans/no loans, loans/loans sau loans/no loans si daca o sa mai am ocazia chiar o sa testez imprumuturile.

[ProfessorChaos]

extensia Fallout: Atomic Bonds Asta e extensia care face toate scenariile din Fallout coop. Cred ca extensia face tot ce poate ca sa mai dreaga un joc care are niste probleme clare. Tot nu e roz, dar e mai bine cu ea decat fara. Finalul scenariilor e cam abrupt pt ca nu exista o incheiere clara - un text de "bravo, ai reusit", ceva. Indeplinesti ce e de facut si gata. Ii dau un 6.5 Atata s-a putut. Merge pentru fanii Fallout si pt cine a pastrat jocul de baza.

Oceans (versiunea app) Am jucat tutorialul si imi place mai mult decat Evolution. Chiar daca papi animalutele adversarului ca in Evolution, parca aici e ceva mai putin dureros. Se vede ca au mai iterat si rafinat sistemul. Si pare un joc suficient de diferit de stramosul lui. E o implementare buna digitala si partea cea mai buna e ca e si gratis in momentul de fata. Nu-i pot da o nota ca nu l-am jucat suficient dar probabil ca o sa fie in jur de 7. Recomand sa incercati.

Wavelength (versiunea app) Am incercat un pic versiunea gratis app. Poti cumpara extra packs ca sa ai mai mult content cu care sa te distrezi. Cred ca e un joc bun pt petreceri si faptul ca acum e pe telefon face jocul fizic cam nenecesar. Ce nu imi e clar e daca vrei sa cumperi packs trebuie sa le aiba toata lumea ca sa le joace, sau e suficient doar un utilizator care sa le cumpere. Si astuia i-am dat un 7. Ii vad potentialul daca ai un grup mai mare care poate sta intr-un loc sa se joace ceva.

Victorian Masterminds Un pic mai bun decat ma asteptam. Un joc light cu un design un pic mai deep decat te astepti in stilul Eric Lang. Fiecare jucator isi construieste masinaria de distrugere trimitand muncitori secreti in diferite zone de pe tabla si activand puteri speciale. Miniaturile nenecesare, cum era de asteptat, dar de buna calitate. E un joc light bun pt familie, dar nu stiu cat de rejucabil. Daca va place tematica steampunk poate sa prinda mai mult in colectie. Ar fi beneficiat daca primea si o extensie. Asa e un joc ok tematic de incercat de cateva ori. Nota 7.5

Hadara (pe Tabletopia) Mecanici originale intr-un joc de drafting (sort of) in care cresti pe 4 trackuri care iti ofera beneficii specifice. Clar merita incercat pentru o experienta fresh. Dar imi e prea greu sa explic cum functioneaza pentru ca e un sistem destul de original. E important cum iti gestionezi banii cu care cumperi carti noi, si cum reusesti sa cresti pe cat mai multe trackuri prin combos. Ai diversitate de strategii, dar pare ca daca te axezi pe bani ai un avantaj mai mare - cel putin asa mi s-a parut mie. E interesant de jucat macar o data dar pentru mine nu stiu cat de exciting ar ramane pe termen lung. Ii dau tot un 7.5 pt originalitate.

Paper Tales Cu adevarat o surpriza placuta. Drafting cu un tableau building minimal pe care te vei chinui sa-l optimizezi si sa-l tii competitiv in lupta cu vecinii. Ce joci in fata ta imbatraneste si e foarte palpitant sa manipulezi si sa potrivesti momentul cand ii lasi sa moara, ii joc sau le prelungesti viata prin tot felul de mis-masuri. Trebuie gestionate bine si resursele cu care ii aduci in joc sau iti construiesti cladiri care iti aduc si ele puncte. Imi place pentru ca ma provoaca sa incerc tot felul de combinatii nebune. Mi se pare foarte divers si reuseste sa ramana echilibrat. Nota 8

Game of the month: Paper Tales

[adelindumitru]

Cu ceva întârziere, acestea sunt impresiile mele despre jocurile încercate pentru prima dată în luna februarie.

Rurik: Dawn of Kyiv . Un joc de programare a acțiunilor, în care trebuie să balansezi tăria unei acțiuni cu momentul în care vrei să acționezi în rundă: cu cât o acțiune e mai puternică, cu atât o vei efectua mai târziu (sau uneori nici măcar nu vei avea oportunitatea de a o efectua, în cazul în care situația de pe hartă se schimbă considerabil). Designer-ul numește mecanismul central auction programming, pentru că poți adăuga și bani atunci când plasezi un consilier pe planșa de programare a acțiunilor pentru a-i crește valoarea. Jocul merge foarte bine în 2, dar din păcate mi s-a părut că modul în care combat-ul este rezolvat este prea puțin spectaculos. Partea de programare a acțiunilor e însă suficient de bună ca să îl mențină în colecție, dar aveam așteptări ceva mai mari.

Tekhenu: Obelisk of the Sun . Un joc care mi-a plăcut tot mai mult pe măsură ce l-am jucat. Unele strategii par ceva mai puternice decât altele (de exemplu e mai greu să obții puncte din temple decât din construcția statuilor), dar este foarte fun să te descurci în cele 16 acțiuni pe care le ai la dispoziție. Echilibrarea zarurilor pure / corupte e fabuloasă, cu toate că adaugă ceva timp suplimentar între runde. Cel mai mult îmi plac însă cărțile de tehnologie, care sunt absolut spectaculoase în acest joc. În plus, faptul că ai un market cu 3 tipuri diferite de cărți (unele imediate, unele de scoring și altele cu efecte permanente - cele de tehnologie), crește spațiul de decizie.

Radlands . Un joc tip duel în care jucătorii trebuie să-și protejeze taberele și să le distrugă pe cele ale inamicilor. Asimetria este dată de taberele diferite folosite în fiecare joc, pentru că în rest jocul se bazează pe utilizarea unui pachet comun de cărți. Are un element spațial destul de important - de obicei, dacă ai cărți în fața cărora se află alte cărți (pe aceeași coloană), cele din spate sunt protejate, putând fi lovite de inamic doar cele expuse. Tocmai de aceea și playmaturile mi se par destul de utile în acest joc, pentru că ajută la organizare. Nu este jocul meu favorit din acest gen (Unmatched și Dice Throne îmi plac mai mult, dacă e să vorbim de jocuri care durează cam același timp, iar Ashes și Game of Thrones the Card Game sunt la cu totul alt nivel dacă vorbim de jocuri mai complexe), dar este distractiv, îți oferă multe momente de suspans, și implementează foarte bine cărțile multi-use.

Glass Road . Probabil una din cele mai mari dezamăgiri din ultima vreme. Până acum, toate jocurile lui Uwe au fost hituri; iar Glass Road, pe care îl așteptam de foarte mult timp, nu mi se pare că se ridică la nivelul unor titluri precum Hallertau, Feast for Odin, Agricola sau Le Havre. Are niște idei foarte interesante, inclusiv faptul că se bazează pe anticiparea cărților jucate într-o rundă de celălalt jucător - un fel de social deduction neașteptat într-un eurogame, sau excepționala implementare a resource wheels. Problema cu jocul este însă că scorurile sunt destul de dependente de ce tile-uri vin - în general, îmi displac jocurile în care uneori poți să faci o grămadă de lucruri și de puncte doar pentru că îți vin cărți / tile-uri și se leagă foarte bine toate acțiunile, în timp ce în altele te miri de unde să scoți niște amărâte de 10-11 puncte la final. Nici abilitățile multiplelor clădiri nu mi se par atât de interesante.

Lizard Wizard. Ajungem însă și la una din marile surprize plăcute, Lizard Wizard, un joc de manipulare a unei piețe de ingrediente magice, licitare pentru vrăjitori, colectare de perechi vrăjitori - turnuri magice, efectuat vrăji, și explorat dungeon-uri. Totul se leagă foarte bine în acest joc, poate cu excepția acțiunii în care efectuezi un fel de push your luck pentru a explora un dungeon, care îți aduce însă prea puține puncte pentru a strica ceva din echilibrul jocului. Este surprinzător de distractiv acest joc, și m-a uimit cât de bine a mers în 2. Este și destul de rapid în 2, pentru că nu prea ai motive să prelungești artificial jocul - partea de set collection te determină să încerci să închei cât mai repede, pentru a nu lăsa oportunități prea multe oponentului de a-și completa seturile sau de a face puncte în alte moduri. E o salată de puncte delicioasă. Principala mea problemă cu jocul e că versiunea standard (care ne-a fost trimisă pentru review) vine fără player screens, cu toate că resursele de mana (Cu care licitezi) și de bani (care sunt puncte de victorie la final) sunt menite să fie secrete. Poți să te descurci și fără, dar e surprinzător că nu au fost incluse, mai ales că uneori poți colecționa destul de multe resurse de ambele feluri. Ah, și are și o un mecanism foarte fain de cursă pentru a îndeplini anumite Milestones, care adaugă și mai multă varietate jocului (în caz că teancul uriaș de cărți de vrăji și caracterul dinamic al pieței nu ar fi fost suficiente).

Jocul lunii: Lizard Wizard! Urmat de Tekhenu, Radlands, Rurik și Glass Road.

[sergiunastrut]

Din cele 42 de partide din februarie, doar 9 au avut loc fizic. Din cele 27 de jocuri unice, 8 titluri au fost încercate pentru prima dată, iar impresiile mele despre ele le găsiți aici: https://www.playstoryshort.ro/l/noutati-februarie-2022/



În ordinea preferințelor:
Tungaru
Stroganov
Luna Capital
4. Golem
5. Copenhagen
6. Freshwater Fly
7. For the King (and Me)
8. Bad Company