Hanabi - joc de carti pe dos
Posted: 21 Aug 2017, 12:53
Hanabi este jocul care a uimit in 2013 prin castigarea premiului Spiele des Jahres. Tocmai pentru ca este un micro-joc cu putine componente si care se poate juca in doar 15 minute. Jucatorii trebuie sa coopereze si sa creeze un fantastic joc de artificii. Lucrul asta nu e chiar atat de simplu, atunci cand trebuie sa joci cu cartile pe spate. Sa vedem componentele.
Cutia de marime mica si cu o ilustratie mediocra. Calitate a cartonului mediocra. Insertul si spatele cartilor de joc, care puse alaturi, formeaza un peisaj japonez alb-negru interesant Cartile de joc dintr-un carton de calitate medie spre slaba si destul de neatractive. De obicei imi plac mult jocurile japoneze datorita desenelor de pe carti superbe dar Hanabi sta foarte prost la acest capitol. Cartile de joc si cutia imi par plictisitoare. Ciudat insa, imi place mult ilustratia de pe spatele lor. Cateva token-uri pentru dat indicii si pentru greseli admise Cum se joaca:
Jocul contine carti de joc reprezentand artificii, in 5 culori, numerotate de la 1 la 5. Fiecare jucator primeste 4 carti pe care trebuie sa le tina cu spatele spre el si cu fata catre ceilalti jucatori de la masa. In acest fel, tot jocul, fiecare dintre jucatori va putea sa vada toate cartile de joc ale vecinilor insa niciodata pe ale sale. Astfel, fiecare trebuie sa dea indicii unui jucator la alegere, despre ce carte ar putea sa joace sau ce carte ar trebui sa decarteze. Cum trebuie etalate cartile? Simplu: fiecare culoare incepand de la 1 pana la 5. Pentru fiecare indiciu dat unui vecin de joc, va trebui sa platim un token si avem doar 8. Ca sa recuperam din ele, trebuie sa decartam o carte. Si astea e partea grea, pentru ca nu stii daca o sa decartezi o carte foarte utila sau una inutila. Dar pentru asta exista coechipierii tai, nu? Sa te ajute sa iei decizii in acest joc "orb". Doar ca uneori jucatorii vor fi atat de concentrati asupra cartilor altor jucatori, incat vor uita de tine. Iar pentru ca token-urile cu indicii au ajuns la final, acum tu trebuie sa iei decizia grea de a decarta ceva pentru a recupera un token. Si mai mult ca sigur ca vei da o carte foarte buna si toata lumea o sa ofteze de nervi. Dar nu e panica, pentru ca exista mai multe carti in joc de acelasi fel si inca aveti o sansa sa va duceti la bun final jocul de artificii. Exista si tokenuri pentru greseli, 3 la numar, iar atunci cand un jucator intelege gresit indiciu si alege sa etaleze o carte deja existanta in jocul de artificii si nu o decarteaza asa cum sperau toti, imediat vom fi penalizati. Cand ramanem fara tokenuri rosii, jocul ia sfarsit. Se numara punctele si vom afla daca jocul nostru de artificii a fost bine primit de catre public sau a fost unul patetic si oamenii au plecat huiduind dupa ce doar 2 artificii micute si-au facut aparitia...
Concluzii: Jocul e interesant si unic oarecum prin ideea de a tine cartile pe dos si sa depinzi doar de vecinii tai de joc. Are multe momente tensionante in care toti de la masa asteapta decizia ta si daca ai inteles indiciu lor. Nu judec faptul ca a luat marele premiu in 2013, pentru ca nu este un joc slab dar totusi parca nici unul memorabil pe care sa vrei sa il joci iar si iar si iar... In general ar trebui sa fie un joc de familie usor de inteles si acceptat de catre orice grup dar eu am avut neplacerea sa descopar ca jocul nu este deloc acceptat de o parte a grupului meu tocmai pentru ca implica conceptul de memorare a cartilor pe care le ai in urma mai multor indicii primite de la multiplii jucatori si e posibil ca pana vine randul tau, sa faci totul o "varza" si sa uiti total ceea ce ai in mana. Personal nu am avut decat o data experienta asta cu uitarea cartilor, dar pot sa inteleg de ce unora nu le place jocul. Tocmai din cauza asta il jucam extrem de rar. Mie imi place si ii dau nota 6.8 iar nota de pe BGG de 7.2 mi se pare un pic cam maricica.
Cutia de marime mica si cu o ilustratie mediocra. Calitate a cartonului mediocra. Insertul si spatele cartilor de joc, care puse alaturi, formeaza un peisaj japonez alb-negru interesant Cartile de joc dintr-un carton de calitate medie spre slaba si destul de neatractive. De obicei imi plac mult jocurile japoneze datorita desenelor de pe carti superbe dar Hanabi sta foarte prost la acest capitol. Cartile de joc si cutia imi par plictisitoare. Ciudat insa, imi place mult ilustratia de pe spatele lor. Cateva token-uri pentru dat indicii si pentru greseli admise Cum se joaca:
Jocul contine carti de joc reprezentand artificii, in 5 culori, numerotate de la 1 la 5. Fiecare jucator primeste 4 carti pe care trebuie sa le tina cu spatele spre el si cu fata catre ceilalti jucatori de la masa. In acest fel, tot jocul, fiecare dintre jucatori va putea sa vada toate cartile de joc ale vecinilor insa niciodata pe ale sale. Astfel, fiecare trebuie sa dea indicii unui jucator la alegere, despre ce carte ar putea sa joace sau ce carte ar trebui sa decarteze. Cum trebuie etalate cartile? Simplu: fiecare culoare incepand de la 1 pana la 5. Pentru fiecare indiciu dat unui vecin de joc, va trebui sa platim un token si avem doar 8. Ca sa recuperam din ele, trebuie sa decartam o carte. Si astea e partea grea, pentru ca nu stii daca o sa decartezi o carte foarte utila sau una inutila. Dar pentru asta exista coechipierii tai, nu? Sa te ajute sa iei decizii in acest joc "orb". Doar ca uneori jucatorii vor fi atat de concentrati asupra cartilor altor jucatori, incat vor uita de tine. Iar pentru ca token-urile cu indicii au ajuns la final, acum tu trebuie sa iei decizia grea de a decarta ceva pentru a recupera un token. Si mai mult ca sigur ca vei da o carte foarte buna si toata lumea o sa ofteze de nervi. Dar nu e panica, pentru ca exista mai multe carti in joc de acelasi fel si inca aveti o sansa sa va duceti la bun final jocul de artificii. Exista si tokenuri pentru greseli, 3 la numar, iar atunci cand un jucator intelege gresit indiciu si alege sa etaleze o carte deja existanta in jocul de artificii si nu o decarteaza asa cum sperau toti, imediat vom fi penalizati. Cand ramanem fara tokenuri rosii, jocul ia sfarsit. Se numara punctele si vom afla daca jocul nostru de artificii a fost bine primit de catre public sau a fost unul patetic si oamenii au plecat huiduind dupa ce doar 2 artificii micute si-au facut aparitia...
Concluzii: Jocul e interesant si unic oarecum prin ideea de a tine cartile pe dos si sa depinzi doar de vecinii tai de joc. Are multe momente tensionante in care toti de la masa asteapta decizia ta si daca ai inteles indiciu lor. Nu judec faptul ca a luat marele premiu in 2013, pentru ca nu este un joc slab dar totusi parca nici unul memorabil pe care sa vrei sa il joci iar si iar si iar... In general ar trebui sa fie un joc de familie usor de inteles si acceptat de catre orice grup dar eu am avut neplacerea sa descopar ca jocul nu este deloc acceptat de o parte a grupului meu tocmai pentru ca implica conceptul de memorare a cartilor pe care le ai in urma mai multor indicii primite de la multiplii jucatori si e posibil ca pana vine randul tau, sa faci totul o "varza" si sa uiti total ceea ce ai in mana. Personal nu am avut decat o data experienta asta cu uitarea cartilor, dar pot sa inteleg de ce unora nu le place jocul. Tocmai din cauza asta il jucam extrem de rar. Mie imi place si ii dau nota 6.8 iar nota de pe BGG de 7.2 mi se pare un pic cam maricica.
