ForumBoardGames.ro

Descent a murit. Traiasca D&D Modular Board Game Series, sau cum s-o mai numi sistemul. E excelent! Fiecare joc e din ce in ce mai bun. Wrath of Ashardalon nu numai ca schimba universul, de la vampiri la dragoni, dar aduce mecanici noi si interesante: usi incuiate si burdusite de capcane, holuri adinci in care misuna si mai multi monstri, camere largi, un fel de mini-aventura inglobata in labirintul "normal", NPC cu propria lor vointa, etc, samd. Am jucat un singur joc pina acum si ma declar foarte incintat. Am pierdut lamentabil, la final aveam pe cap un kobold care chema la fiecare runda un alt monstru in joc, o creatura cu multe guri si un creier cu tentacule care ma pisau de la distanta, un virtej de sabii care ma cauta prin tunel si un ghinion crunt la zaruri. Am murit glorios si a fost extrem de amuzant. Pe bune, daca va intereseaza cit de cit tematica, vindeti toate celelalte si cumparati-va jocul asta. Avantaje:

- E EXTREM de simplu. Cineva care nu a jucat niciodata un RPG/dungeoncrawler poate sa invete jocul in 10-15 minute.
- E INCREDIBIL de variat. Practic fiecare aventura e unicat, pentru ca piesele hartii, monstrii, intimplarile vin complet aleatoriu. Poti sa joci acelasi scenariu de 100 de ori si sa nu se repete. Poti sa joci scenarii inventate in mai putin de 5 minute, ignorindu-le total pe cele oficiale. Ce poate fi mai simplu decit sa amesteci toate piesele hartii si sa pornesti la aventura, curios cit de mult o sa rezisti?
- Dureaza putin. Un scenariu tine maxim 60 de minute, poate mai mult daca se string 4-5 jucatori. Un scenariu de unul singur tine cam 30 de minute asa ca e perfect pentru zilele cind nu aveti prea mult timp la dispozitie.
- Exista decizii. Spre deosebire de alte jocuri de aventura unde jucatorul merge prin joc si arunca zaruri sa vada daca trece la camera urmatoare sau nu, in sistemul asta chiar exista alegeri. In primul rind e la latitudinea jucatorului daca sa mearga metodic, curatind criptele de monstri sau sa o ia la goana pe coridoare ignorind creaturile suparate. In primul caz, se vor aduna din ce in ce mai multe evenimente, in 99% din cazuri efecte urite care sporesc dificultatea jocului. In cel de-al doilea caz, jucatorul fuge urmarit de un cird de monstri, si daca se opreste la un moment dat risca sa fie coplesit. Pe linga asta, fiecare erou are abilitati extrem de puternice, folosibile o singura data in joc, de unde rezulta dilema constanta de a le folosi pentru a scapa din bucluc acum sau a mai stringe un pic din buci, asteptind momentul de maxima eficienta.
- Nu e nevoie de povestitor. Una din dezamagirile crunte pe care le-am avut cu D&D original a fost faptul ca jocul este in proportie de 90% poveste, depinzind aproape in totalitate de jucatori si de gamemaster. Daca ei sint buni si stiu sa faca atmosfera, iese intereant. Daca nu sint buni, atunci e o experienta destul de penibila. Si acuma intrebati-va, citi oameni stiti voi care sa spuna povesti interesante? Exact astea sint sansele sa jucati un D&D de calitate. In D&D Ravenloft si Ashardalon nu e nevoie de povestitor. Sistemul a fost simplificat si redus la esenta, cu alte cuvinte maximum de amuzament in minimum posibil de timp.
- Jocul e pur cooperativ, dar nu la modul Pandemic, in care este un sef care zice ce sa faca toata lumea. Se discuta si se fac tactici in care fiecare are rolul si contributia lui. Eroii sint frumos conceputi si au abilitati care se bazeaza pe prezenta celorlalti.
- Eroii sint diferiti la fiecare joc, fiecare pornind cu un set de 5 abilitati alese din 10. In functie de context unele sint mai mult sau mai putin utile, dar per ansamblu sint destul de bine balansate. Din cite am vazut eu nici una nu lasa senzatia ca este fantastica si trebuie neaparat luata, ceea ce ar insemna ca de fapt nu prea mai exista alegere.
- Nivelul de dificultate poate fi setat mai mare sau mai mic, in functie de dorinta jucatorilor, iar chestia asta poate fi facuta la modul badaran, adica +99 la AC (Armor Class) sau finut, pozitionind monstri pe harta in locuri atent alese in care sa fie mai mult sau mai putin la indemina eroilor. Ceea ce mi se pare foarte interesant la jocul asta, aduce la lumina o parte a jucatorilor pe care nu o vezi des. Unii prefera sa joace cu maximum de eficienta tactica, manipulind regulile jocului in avantajul lor. Altii prefera sa fie masochisti, interpretind jocul ca un AI rautacios si folosind aceleasi reguli pentru a se pedepsi si a-si face aventura mai dificila. E un joc bun tocmai pentru ca lasa jucatorii sa-si aleaga experienta care sa li se potriveasca cel mai bine.

Ce scirtiie:
- Jocul e brutal. De cele mai multe ori iese un macel indescriptibil si senzatia ca nu se putea face nimic. Pe unii s-ar putea sa-i enerveze chestia asta, mai ales daca se intimpla des. Altora le va face victoriile cu atit mai epice. Daca ar dura 4-5 ore, cum e cazul Descent, m-ar deranja. Cum tine doar 30-45 de minute, trec peste asta si eventual imi fac viata mai usoara lasind mai jos stacheta.
- Inca nu sint explicate chiar 100% din interactiunile dintre efecte. De fapt ar fi extrem de anevoios si nu stiu ce s-ar cistiga, dar pentru cei care vor musai sa se tina de manual si de o explicatie oficiala, ar putea reprezenta o problema. Pe de alta parte, toti joaca in aceeasi echipa si ramine la nivelul lor sa decida la comun cum sa rezolve situatiile gri, deci nu e chiar asa de grav. Oricum, nu am vazut pina acum nimic cu adevarat suparator, ceva care sa ma faca sa dau buzna pe BGG sau pe forumurile WotC.
- Fiecare erou are 10 abilitati din care sa aleaga la inceputul jocului. Mi-ar placea sa fie ceva mai multe, minim dublu, ca sa poti realmente sa-ti faci un erou pe gustul tau. Mi se pare insa foarte usor sa-ti inventezi abilitati si atita timp cit nu sint exagerate, practic poti juca un erou nou la fiecare joc.

Cum ziceam mai devreme, faceti-va un bine si incercati-l macar. Eu unul nu am mai vazut atitea bunatati intr-o cutie de pe vremea cind aveam doi Mosi si credeam in amindoi.

from http://www.boardgamegeek.com/image/784084

multumim pt pareri; eu unu' nu am bagat in seama pana acum genul asta de jocuri, da' ma faci curios

Nici eu n-am gustat din acest tip de joc, insa imi place mult review-ul si din ce am vazut despre joc cred ca voi achizitiona jocul in viitor.

pentru review! O adevarata placere sa-l citesc. Vad ca usor, usor, te indrepti catre D&D 4.

As avea doua intrebari:
1. nu am putut sa deduc de ce a "murit" Descent. Pentru ca tine mai mult? Desi am invatat D&D4, continui sa cred ca Descent este un joc exceptional.
2. mi-ar place o scurta comparatie intre Ravenloft si Ashardalon. Pentru toti cei care nu vor sa le cumpere pe amindoua, care este jocul mai bun? Sau amindoua sunt la fel, doar alta locatie si monstrii?

In final, o precizare: si in D&D original se poate juca fara povestitor. Iti cumperi o carte (ex. "Keep on the Shadowfell") care contine tot ce-ti trebuie pentru o jumatate de an de aventuri, incluzind povestile. Sau, poti sa joci doar scenarii fara poveste, pur tactice (doar in D&D v4). In plus iti construiesti caracterele dupa cum vrei. Este adevarat, este un nivel sau doua de complexitate peste Ravenloft.

Parca nici unu din jocurile astea noi nu te entuziasma... Oricum, pt review. Ma facusi curios.

Pe mine m-a atras tot timpul tematica fantasy, la fel de mult cum m-a lasat cam rece D&D. Sincer, dupa ce am incercat de doua ori sa il joc, am ajuns la concluzia ca nu merge. Si nu va merge niciodata pentru mine. CR si WoA nu sint roleplaying games, sint jocuri cu tematica similara sub licenta D&D. Nu are sens sa le compari cu D&D4 pentru ca sint altceva. Nici macar daca le compari sub aspect tactic nu sint acelasi lucru. Greseala, usor de inteles, este: ambele au eroi, monstrii, atac si miscare, THAC0 si AC, deci sint similare. Nu e chiar asa.

CR/WoA sint mai degraba "hand & resource management". Ai niste resurse care trebuie sa te tina timp de un scenariu. Atit. Nu campanie, nu se reinnoiesc a doua zi, nu se transfera la nivelul urmator. Sint foarte greu de inlocuit si trebuie folosite judicios daca vrei sa cistigi. Daca irosesti abilitati aiurea, e garantat ca vei pierde. Daca le tii prea mult, e garantat ca vei pierde. Esenta jocului este sa gasesti echilibrul intre cele doua. D&D4 nu are acest aspect. Nu ai nimic de pierdut in a-ti folosi o abilitate, o vei recupera mai tirziu. Deci nu exista o decizie sau o tensiune tactica legata de resursa. De unde rezulta ca partea tactica a jocului e mai mult sau mai putin "dice fest".

Am participat la sesiuni tactice de D&D4 si in comparatie nu e decit un joc de zaruri +STR -AC /CH xINT modifier. Sint lipsite de interes si pe buna dreptate, D&D nu este un joc de tactica, e un joc de poveste. Elementul central nu este bataia, este naratiunea, intrerupta din cind in cind de cite o cafteala, si aia mult prea lunga daca ma intrebi pe mine. Ultima sesiune la care am participat a durat 3 runde in 3 ore!!! Adica am facut exact 1 miscare pe ora. Absurd+bleah. Bataile sint puse acolo ca sa temporizeze jocul. Sa trezeasca lumea din picoteala. Nu sint un element definitoriu al jocului. Scopul povestitorului nici macar nu este acela de a-i bate pe eroi, iar actiunea tactica se va termina in 99% din cazuri in favoarea eroilor. Nimeni nu vrea ca o campanie structurata sa dureze 6 luni sa se termine in prima seara pentru ca toti eroii au murit.

Vorbind despre povestitor, nu numai ca ai nevoie de el, e elementar in experienta jocului. In primul rind, fara el nu exista surprize in joc. Chiar cartile despre care vorbesti sint structurate in asa fel incit au nevoie de cineva care sa le citeasca si sa aleaga din ele pe ce cale s-o ia povestea. Au ramificatii, si daca jucatorii le citesc se pierde tot farmecul. Trebuie ca cineva sa construiasca o poveste pe care eroii s-o descopere, in asta consta totul. Nu vad cum se poate juca fara povestitor. E ca si cum ai pune o intrebare si tot tu ti-ai raspunde. Se poate, dar nu e chiar ideea mea cea mai buna cind vreau sa ma distrez. Ar merge daca ar fi structurate din start pentru mod solitaire sau cooperativ, in care eroii citesc, la un moment dat ajung la o rascruce, aleg usa numarul doi, merg la pagina 147, etc. Ceva gen cartile "Choose your own adventure". Chiar si asa, e un sistem cu rejucabilitate foarte apropiata de zero, atita timp cit nu este cineva care sa inventeze chestii noi.

In al doilea rind, si motivul cel mai important pentru care ai nevoie de povestitor, este pentru ca el manipuleaza lumea in functie de actiunile eroilor. O poate face mai grea sau mai usoara, depinde cum se prezinta situatia. E o adevarata arta si nu foarte multi o stapinesc. Daca jocul e prea usor, eroii se plictisesc, daca e prea greu, sint frustrati. Nici una din cartile oficiale nu sint balansate in sine, ele toate se bazeaza pe cineva care sa judece situatia si sa aleaga daca eroii se vor intilni cu un dragon sau cu un iepure. Povestitorul e crucial in D&D si asta este motivul pentru care nu cred ca imi va placea vreodata sa-l joc.

Descent a murit pentru ca ofera ceva similar dar cu un plus de complexitate fata de care nu mai am rabdare. E un joc mult mai tactic si mult mai detaliat, dar cu la fel de multe reguli si situatii dubioase. Cel mai tare ma demotiveaza faptul ca dureaza cam cu 3-4 ore mai mult decit CR/WotA. De asemenea, in Descent daca ai nimerit cu un tanc, e distractiv, te plimbi pe harta, culegi comori, te bati, n-ai treaba. Daca esti mag, nu mai e asa de nostim. Vei fi atacat constant de Overlord pentru ca esti cel mai vulnerabil din echipa. Toate pacatele se vor concentra asupra ta si nu trebuie sa fii neaparat suparacios ca sa nu-ti placa situatia. Mai sint si altele, prea multe de mentionat. Comparind cele doua experiente, CR/WoA cistiga la atitea categorii incit nu vad nici un motiv pentru care as mai juca vreodata Descent. E un sistem foarte bun pentru ceea ce este, dar mie personal nu imi mai spune nimic.

Dintre cele doua as recomanda WoA pentru ca are la prima vedere mai multe optiuni. In acelasi timp, diferenta dintre CR si WoA este atit de mica din punct de vedere al jocului in sine, incit le recomand cu aceeasi caldura pe oricare din ele. Sint la fel de bune. Ca sa fac o comparatie, e ca si cum m-as gindi la un joc din Al Doilea Razboi Mondial si as avea de ales intre frontul din Europa si cel din Pacific. Jocul e acelasi, depinde de ce intereseaza pe fiecare.

Uite ca s-a gasit un joc pe care sa ti-l doresti, apropo de topic-ul in care te plangeai ca nu mai e interes.

Super, multumim pentru review. Chiar daca e cam block-of-text (ceva culoare si formatting pe ici-pe-colo n-ar strica), pentru super-impatimiti cu tema fantasy(like myself) e text citit pe nerasuflate. Foarte interesant jocul, desi de data aceasa sunt de acord cu criss. D&D 4E are cateva chestii in plus pe care probabil ca as incerca sa le includ si aici. Si ma refer in special la abilitati non-combat si la skill check-uri care fac ca un anumit personaj sa fie "central" in fiecare bucatica a actiunii.

Nu stiu cum e cu voi, dar pe mine m-a convins. Am comandat jocul, mai ales ca stiu ca Fixpix a jucat destul de mult Descent.

Da, si pe mine m-a convins

Dar cum mai am inca Dungeon Twister 2 nejucat care seamana putin cu jocul, o sa vad daca-i place prietenei.
Plus de asta mai am comandate deja vreo 5 jocuri asa ca o sa-l iau probabil peste o luna

@fixpix:
- de netagaduit ca ai carisma - deja ai convins citiva oameni sa cumpere CR sau WoA. Desi dupa parerea majoritatii userilor de pe BGG, Descent este jocul mai bun. Ravenloft este pe locul 190, Descent pe 66. Are "pacatul" de a fi mai lung, dar este mult mai bun la partea tactica si mai complex. Tu ai jucat zeci sau sute de partide de Descent si ti-a placut, apoi a inceput sa nu-ti mai placa doar dupa ce ai cumparat extensii care incilceau jocul. Ma intreb daca o sa joci atit de mult CR cit ai jucat Descent (CR fiind un joc mai putin complex);
- esti sigur ca ai jucat D&D versiunea 4? Sunt de acord cu multe elemente descrise de tine, dar citeva lucruri spuse despre D&D 4 nu sunt de acord. De exemplu, mie imi vine rindul la mutare o data la max. citeva minute (1-2 min in medie) nu o data pe ora. Sau ca D&D 4 ar fi mai simplu tactic - Bill Slavicsek a creat Castle Ravenloft simplificind drastic D&D 4 si amputind partea de poveste, skilluri, creare de caractere, chiar si din partea de tactica. Doar regulile ce inluenteaza tactica in D&D 4 sunt descrise in zeci de pagini, fara a lua in considerare sutele de monstrii, fiecare avind abilitati tactice diferite.
- la diferenta dintre CR si WoA ma interesa daca si in CR se poate juca diferit la infinit, cum spuneai ca se joaca in WoA. Altfel, mie imi plac mai mult monstrii si locurile din Ravenloft. N-as vrea sa ma transform intr-un colectionar de D&D-boardgames, sa cumpar in fiecare an un nou joc (precum evit sa mai cumpar extensii la jocuri) - userii de pe BGG spuneau ca CR si WoA merg bine impreuna. Daca as cumpara un titlu as vrea doar unul si bun.

@Bahaus: Dungeon Twister 2 nu are absolut nimic in comun cu jocurile acestui topic. Nici macar nu este un dungeon crawler, e mai mult un fel de sah.

criss, impresiile lui fixpix imi par pur si simplu competente si obiective; nu cred ca e vorba de carisma, ci doar de credibilitatea pe care i-o da experienta lui in materie de jocuri
cat despre clasamentul BGG, dupa cum stii, se stabileste dupa calculul unei medii ponderate intre notele primite si nr de voturi
D&D a fost votat de 6213 useri, iar CR de 1921 ; chiar daca nota user-ilor e mai mare la D&D, diferenta dintre ele nu ar fi asa de mare in clasament daca ar fi votate de un nr egal de useri

Clasamentul BGG is of no much importance totusi si iti spun sincer ca fixpix mi-a atras atentia in primul rand cu timpul de joc foarte avantajos la CR

De convins... m-a convins, de comandat ... l-am comandat, de razgandit m-am razgandit (dar momentan), mi-a aparut o oferta de Xbox pe care nu am putut sa o refuz . Asa ca mi-am luat Xbox deocamdata.

Singura problema pe care o am si care ma tine nitel asa infranat este repetivitatea. Cel mai des in reviewuri asta era mentionat ca punct negativ.
Adica partea de grind cu misti eroul, tragi encounter/descoperi un tile, pui/misti un monstru, te duci imediat sa te bati cu el si repeat pana la monstrul final. In WoA din cate imi dau seama nu prea s-a schimbat mult aceasta mecanica si nu pot sa nu ma gandesc ca daca joci un 5-6 jocuri unu dupa altu sa nu cumva sa ti se ia..

imba wrote:Singura problema pe care o am si care ma tine nitel asa infranat este repetivitatea.

Asta as vrea sa-l intreb si eu pe fixpix. Si, in cazul in care cele doua titluri se aseamana, sunt curios de ce a achizitionat un al doilea titlu? Ah si inca o intrebare: WoA are un numar limitat de scenarii sau exista un generator de scenarii, ceva in genul lui CC:Europe?

imba wrote:Singura problema pe care o am si care ma tine nitel asa infranat este repetivitatea. Cel mai des in reviewuri asta era mentionat ca punct negativ.
Adica partea de grind cu misti eroul, tragi encounter/descoperi un tile, pui/misti un monstru, te duci imediat sa te bati cu el si repeat pana la monstrul final. In WoA din cate imi dau seama nu prea s-a schimbat mult aceasta mecanica si nu pot sa nu ma gandesc ca daca joci un 5-6 jocuri unu dupa altu sa nu cumva sa ti se ia..

Nu pot spune ca este o problema. Pana la urma in toate jocurile iei aceleasi actiuni de n ori important fiind cat de distractive/interesante/atractive sunt. Intr-o misiune in CR mai aveam amandoi vreo 3 puncte de viata si ne incoltise un(sau o?) wraith. A activat-o iubita mea stiind ca nu mai puteam scapa inca o tura. D20-ul s-a invartit si cand am vazut un maret +1 la atac am izbucnit impreuna intr-un ras eliberator ce a durat minute bune. In nici un joc nu am mai intalnit asta.

E repetitiv? Poate! Merita jucat? Sigur!

Am fost pe BGG si am sapat putin in zona CR si WoA, avind in vedere ca-mi place tot ce tine de universul D&D. Lumea era in general multumita de aceste doua jocuri, mai ales datorita timpului mic al sesiunilor de joc. Cei nemultumiti criticau simplitatea jocului. Cel mai mult m-a interesat parerea jucatorilor de D&D v4. Recomandarea lor era sa se joace in schimb scenarii din cartea Dungeon Delve (cu miniaturile sau tokenurile din D&D4), fiind mai bune decit ceea ce ofera C. Ravenloft.

Parerea mea este ca, intre Descent, CR/WoA si D&D4, nu putem spune ca unul este bun si altul rau. CR/WoA se adreseaza jucatorilor ce vor ceva usor si rapid. Descent acelora care vor complexitate mai mare si mai multa tactica dar si mai mult timp de joc. D&D4 celor care vor fir epic (poveste) dar si tactica (desi nu atit de multa ca in Descent), le plac cartile si sunt dispusi la mult studiu.

Criss le-a rezumat foarte bine asa ca nu mai am ce adauga.

Scenariile din CR si WoA sint complet aleatorii. Au obiective fixe, dar desfasurarea nu va fi niciodata aceeasi. Stii ca trebuie sa ajungi din punctul A in punctul B dar traseul va fi diferit, la fel si obstacolele. Daca joci cu alta combinatie de eroi de fiecare data, asta sporeste si mai tare senzatia ca joci jocuri diferite. Din cauza asta scenariile sint foarte fluente, desi scopul e acelasi. Si nu va imaginati ca sint stupide, de gen du-te in camera X si omoara bossul. Sint chiar creative si amuzant de jucat. De exemplu unul din bossi, in loc sa stea sa lupte, fuge si aduce monstri noi care sa-l apere. In alt scenariu trebuie sa insotesti un satean muscat de vampir prin cripte. Problema numarul 1 e ca se misca extrem de lent si mori incet pina ajungi la destinatie. Problema numarul 2, daca nu are un erou linga el se transforma in vampir si o ia la goana. Nu poti sa-l omori, pentru ca pierzi jocul, si pina il ajungi din urma mai trec citeva runde bune in care jocul te toaca. In alt scenariu monstrii se misca in masa catre intrare (iesirea inspre sat) si eroii trebuie sa apere poarta. Si tot asa, dar de fiecare data in alta configuratie.

Eu am cumparat ambele jocuri pentru ca au eroi, abilitati si monstri diferiti. Sint intersanjabile dar mai mult decit sa amestec eroii nu cred ca o sa fac. Nu simt nevoia sa le pun pe toate impreuna, nu e nimic de cistigat. Si apropo de ametecatul eroilor, acum am 10, fiecare cu 10 abilitati. Adica 100 din care sa-mi fac la fiecare joc un erou nou, multiclassing in ce fel ma taie pe mine cheful. Daca asta nu e rejucabilitate, nu stiu ce e.

Mai aveti putintica rabdare, in citeva luni apare Drizzt sa continue seria si revin cu inca o recenzie inflacarata.

from http://www.boardgamegeek.com/image/910823

@fixpix: nu s-ar putea - in vreun fel - juca scenariile din WoA folosind doar piesele din CR? Ma refer la printarea fiselor noilor eroi si folosirea miniaturilor, tile-urilor si cartilor de joc din CR? Intreb pentru ca mi-ar place sa am unul din jocuri (cred ca CR), dar imi displace ideea sa cumpar cite un nou modul din jumatate in jumatate de an.

Posibil dar nu prea. Unele scenarii sint generale, de tipul "du-te acolo, fa aia, omoara-l pe ala" dar marea majoritate se refera specific la monstri/NPC/obiecte din WoA. Cele doua seturi sint de fapt jocuri independente. Intre ele merita combinati doar eroii, abilitatile lor, monstrii comuni si eventual comorile. Nu te baza pe asta ca motiv sa iei un joc sau altul, nu sint chiar atit de compatibile si nu sint facute sa fie unul expansiunea celuilalt. Nici macar piesele de harta nu sint folosibile in totalitate in afara jocului.

Pe de alta parte, pornind de la scenariile din WoA, nu vad de ce nu ai putea adapta ceva similar in CR. Frumusetea sistemului sta in faptul ca e atit de usor sa generezi lucruri noi pentru el, desi iti spun de pe acum ca o sa dureze destul de multe jocuri sa te plicitsesti de scenariile originale. Eu am jucat pina acum CR de 12 ori si inca nu cred ca am ajuns la jumatatea scenariilor.