Ei, si situatia asta de mai sus, se intalneste bineinteles si in "bula" noastra sectanta a jocurilor de societate.
Acesta este motivul principal pentru care ma bucur foarte tare atunci cand cineva cunoscut si apropiat are ocazia sa plece afara. Afara...din tara adica, desi nu cred ca mai era necesara precizarea...Si ma bucur asa de tare incat ma uit sa vad ce magazine cu produse interesante pentru noi, sectantii, sunt p-acolo pe unde ajunge si mai si creez(cu o caligrafie mai mult decat lizibila) o listuta cu cateva titluri de interes mai mare sau si mai mare pe care o livrez dupa aia oarecum pe sub mana respectiv(ei)/(ului) cu tot cu adresele exacte ale locurilor in care ar putea fi gasite.
Aceasta circumstanta s-a ivit pentru o ruda de-a mea acum 2 saptamani sub forma unui stagiu de pregatire profesionala in Italia, la Milano. Cum suntem apropiati (suficient de apropiati incat sa fi executat impreuna si destule sesiuni de "ludism"pana acum- stiu ca "ludism"suna ca si "nudism" dar va asigur ca n-au nicio legatura
) nu s-a uitat prea ciudat la mine in momentul in care m-a vazut cu jalba-n protap (lista de 5 jocuri pe mail, sortate in ordinea interesului si cu trimiteri catre BGG, nu de alta, dar sa stie exact cum arata coperta). Mi-a povestit ca nu se stie daca o sa aiba timp sa haladuiasca liber prin oras caci, dupa toate probabilitatile, munca o sa fie si solicitanta si intinsa ca unitati de timp si sa nu-mi fac sperante. Si...dus-a fost!Dupa o saptamana fara niciun fel de semn de orice natura, sambata o prind cu un telefon pe aeroportul de tranzit (de ce s-o trimita in zbor direct chiar daca exista, cand poti s-o trimiti din 2 zboruri, mai ieftin) ca sa-i urez drum bun la intoarcere si o alta chestie domestica. Printre altele imi zice ca ajunge tarziu noaptea dupa 12 si ca a reusit sa-mi ia ceva. "Ce?"a urlat curiozitatea din mine instantaneu. "Lasa ca o sa vezi maine cand trec pe la tine!" a fost raspunsul. "Aaaa...pai maine daca treci pe la mine n-o sa vad nimic ca...n-o sa fiu acolo!" zic eu "Am o treaba si ma intorc abia joi!Deci, ce mi-ai luat?"."Pai in cazul asta...o sa vezi ce ti-am luat...cand ne vedem
!". Nimic n-a ajutat: nicio rugaminte, nicio amenintare, nicio promisiune.N.I.M.I.C! Mi-am gasit nasul!In sfarsit, dupa chinuri si nopti nedormite ("oare ce-o fi?";..."o fi...1!";... "sau 2?";... " oare...3?";... "poate...4?";... "hmmm...5?";... "probabil 5 ca e produs acolo...";... sau poate...?";... "nu, ca se gaseste greu!si parca s-a si epuizat la producator..." etc.) ajung joi acasa si, bineinteles, sun iarasi:" vii pe la mine azi? ":D. Dupa voce mi-am dat seama ca nu era ziua mea norocoasa: la zece,douasprezece ore pe zi n-aveam nici un contraargument valabil...
. Dar mi-a zis ca poate vineri seara desi cel mai sigur era pentru sambata.Si sambata a fost pana la urma (normal...) cand a ajuns cu vreo 3 ore!
mai tarziu decat imi povestise initial. Eu parca fusesem pe jar pana atunci asa saream de pe un picior pe altul si apoi pe altul si tot asa...Am dat sa ma reped ca taranul direct la punga cu bunatati, dar o mana intinsa mi-a stopat cutezatorul avant. In punga rosie, opaca, vedeam conturul unei cutii destul de maricele, dar...atat! Nimic altceva! ...Asta era, m-am resemnat si am asteptat: sa se descalte, sa se dezbrace, sa intre in camera, sa se aclimatizeze...sa-si dea cu frisca si sa inceapa sa danseze!Aaaaa, astea ultimele sunt din alt film, pardon!Pana la urma a catadicsit, cu o incetineala premeditata, sa scoata milimetru cu milimetru un "e", apoi un "c", apoi...Evident, m-am prins! si chiar de cand am vazut spatiul cutiei de pana la "e"!
Preeeeetiosuuuuuuu' meu!
De cand te asteptam in primitoarea mea colectie!Despre ce joc e vorba??
tare!cat pe ce sa zic ca ai ghicit din prima! 
